joi, 4 august 2011

Cum am petrecut ultima duminica de iulie... (I)

Dupa multi ani ( foarte multi, daca stau bine sa ma gindesc ), mi-am petrecut ultimele zile ale lui iulie, acasa, in Ramnicu natal.
Preferam sa plec departe de bilciul "oferit" cu generozitate de mai marii urbei.
Mici si bere, manele, populism, spectacole de prost gust, mitinguri electorale, betivi, idioti, incompetenti, pupincuristi, trogloditi, politicianisti demagogi, mizerie, speculanti... si toate celelalte "ingrediente", nelipsite de la asfel de evenimente in ultimii 20 de ani.
Am incercat de fiecare data sa gasesc o alta destinatie, un alt loc in care sa-mi petrec aceste ultime zilew ale lui Cuptor.
Dupa ziua radioului, ma refugiam intr-un loc civilizat, la Viena, sau la Budapesta, sau mergeam la Festivalul Medieval de la Sighisoara. Era mult mai interesant si mai... benefic pentru hrana mea spirituala decit bilciul de cea mai joasa speta care se intimpla in Ramnic.
Anul acesta, prins intr-un proiect important pentru postul de radio, a trebuit sa-mi petrec ultimul weekend al lui Iulie in urbe.
Nu intentionam sa onorez cu prezenta "manifestarile", dar doua motive m-au facut sa cutez si sa incerc sa (re)descopar oferta "culturala" a Primariei facuta platitorilor de taxe si impozite, dar mai cu seama "potentialilor aplicanti de stampila pe buletinul de vot, ca nu-i asa, mai e putin pina la alegerile locale de la anu'.
Primul, prezenta pe afis a veteranilor rock-ului romanesc, trupa Iris ( vechii mei prieteni si ai postului de radio Metronom - cel care n-a contenit sa le difuzeze muzica ) si a doua, prezenta pe acelas afis a prietenilor de la Antract, dupa lansarea minunatului hit al acestei veri - Lucid.
In rest...nimic nu-mi dadea ghes sa merg sa-mi oripilez pentru citeva ore existenta.
Dar Jr. si-a exprimat dorinta de a da totusi o raita prin zona cu pricina. Isi dorea sa-l intilneasca pe Cristi Minculescu.
L-a impresionat povestea de viata a celei mai mari voci a rock-ului romanesc.
Asa ca... am cedat "invitatiei si tentatiei" de a (re)descoperi Miorita-n stare ei pura, in toata splendoarea si autenticitatea ei.
Splaiul Independentei era ticsit de lume. Ca si parcarile. Lume pestrita. Dar si militieni la fel de pestriti. Cu cit te apropiai de Zavoi, fumul gratarelor incinse si "miresmele" de mici pe gratar iti taiau respiratia. Nu lipsea nici "marketingul". Niste banere jegoase incercau sa te convinga ca oferta-i irezistibila: "Micii mari de la Dedulesti".
Mici si bere si mitici...
Cei mai multi dintre "participanti" goleau pahar dupa pahar din berea
"Imnului" si apoi "se usurau" in vazul lumii, la doi pasi, in albia Olanestiului...




Pai daca WC-uri nu erau... oamenii trebuiau sa-si goleasca instalatia, nu?
De... militieni comunitari... nu putea fi vorba. Ei erau ocupati cu... micu' si berica, ca nu-i asa, d'aia ii platim regeste.
Lumea era puhoi numai in zona de miciureala si berici.
In rest...
Nu prea se inghesuiau sa priveasca spectacolul oferit de organizatori... pentru ca nu prea aveau ce.
Pe scena o trupa "spinoasa" incerca sa cinte ceva, dar sunetul le juca feste. Nu numai sunetul. Solistei ii cam "sarea vocea"... pe linga ton.
Lumea privea sictirita maimutareala...
Soarele incerca si el sa scapete cit mai repede, oripilat de priveliste si de atita penibil...

(Va urma...)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu