Agaricii, in Miorita, se impart in mai multe categorii, dupa specificul locului si gradul de... "lipsa de civilizatie" care-i caracterizeaza.
Fiecare categorie este definita de anumite "trasaturi".
Astazi vom vorbi despre impartirea lor in "contribuabili" si " profitori".
Sa-i analizam mai intii pe agaricii contribuabili...
Agaricii contribuabili, sunt platitori de taxe si impozite, biruri si dari aberante.
Masochismul cu care fac gestul asta, luna de luna, de a-si intoarce buzunarele pe dos, pina la ultima letcaie... ii face unici in lume. Poate doar in regimurile totalitare sa mai intilnim asa ceva, in lumea civilizata, nu.
Ei nu cer niciodata socoteala nimanui pentru ce trebuie sa plateasca toate aceste biruri si mai ales, ce se intimpla cu banii platiti de ei ?
Nu intreaba niciodata care sunt beneficiile de care ar trebui sa se bucure, pentru contributia lor la bugetul statului.
Sunt fericiti cind, odata la patru, sunt "bagati in seama" si li-se cerseste votul.
Nu-si pun nici o intrebare despre incotro se duc banii lor, sau mai corect spus, de ce trebuie sa cotizeze la bugetul "de cheltuieli al profitorilor" ?!?
De fapt "agaricii profitori", traiesc de multe secole din banu' public ( mai ales in ultimele doua decenii !!! ), din banu' platit de fraierii contribuabili.
Agariciul contribuabil este ( in cele mai multe cazuri ), "sarac cu duhul", un parvenit, un ipocrit, un idiot notoriu, care crede ca exista cineva in tara asta caruia sa-i pese de soarta lui.
Uneori el are revelatii infantile, atunci cind incepe sa filozofeze despre ce este bine si ce este rau sa se intimple in jurul sau.
El mormaie printre dinti, de atita umilinta, pe la colturi sau, de cele mai multe ori in birt.
Agariciul contribuabil se hraneste cu multa prostie, slugarnicie, iar odata la patru ani, traieste bucuria ca EL este bagat in seama de "alesii" neamului.
Atunci, excitat peste masura de "atentia" primita, isi vinde constiinta pentru un mic si bere, oferite de vinatorii de voturi.
Apoi, in toti ceilalti ani, da din colt in colt, haituit de foame si de umilinta la care este supus de cei "alesi" ( alesi de el, fireste ! ).
Uneori ia si atitudine ferma, impotriva a tot ceea ce se intimpla, proptit in fata unui toi de rachiu ( de cea mai proasta calitate ) sau a unei "votci mici" ( Polar sau de pufoaica ) si imbarbatat de mirajul responsabilitatilor "cetatenesti" si de aburii ademenitori ai lui Bachus.
El chiar crede ca, daca devine ( sub influenta aburilor de alcool ) un fel de "opozant" al sistemului si nu este de acord cu politicianismul "alesilor" ( ca si cum i-ar pasa cuiva de parerea lui, sau cineva ar pleca urechea la "parerea" lui ), isi fdace datoria cetateneasca ( si democratica ) de a "protesta".
Astfel agariciu contribuabil crede ca si-a spalat toate pacatele neprihanirii si idioteniei sale...
Pentru ca el insa nu exista "interes" decit doar odata la patru ani.
In rest, el nu mai exista pentru cei carora le-a vindut votul si pentru care si-a vindut constiinta.
Acum face parte din turma, din marea gloata a prostimii...
El nu mai are nici un drept, in afara de cel de a plati biruri, taxe si impozite, pentru ca ceilalti sa aiba din ce huzurii.
Tot el este primul sacrificat, atunci cind este nevoie de sacrificii pentru natiune.
Agariciu contribuabil mai are o "calitate": este las.
Nu este in stare sa ia atitudine atunci cind este umilit si prefera sa se consoleze privind la haznaua massmediei mioritice, OTV & Co..
Nu stie si nici nu-l intereseaza sa se asocieze pentru a schimba ceva in viata semenilor lui.
Crede ca el este atotstiutor, ca numai parerea lui este importanta si ca toti ceilalti din jurul sau sunt niste prostanaci.
Petru toate astea, eu cred ca-si merita soarta !
Din plin...
In episodul viitor vom vorbi despre "agaricii profitori".
