La sfirsit de saptamina, la indemnul bunului meu prieten Nicksson, dadui un ochi prin bloagele astea de "hi-life", ale unora mai literati si mai talentati scriitori de texte literare (ca in rest e plin internetul de idioti si idiotenii) si observai ca e topenie mare de sentimente.
Se consuma fratioare la sentimente...fara mila si chiar fara cusur.
Printese si printi, ingeri si demoni, hormoni si libidou (virtuali si virtuale), iubiri si drame, birfe ieftine si filozofii de duzina, obsedati si rapandule... ce mai... cred ca netu' bate filmu. Acu' nu stiu daca's si sincere vorbele astora ce incearca sa atinga soclul literatilor sau este doar o refulare cu iz hormonal.
Aproape toate povestile (sau textele) cu pricina au multa "incarcatura"... sentimentala.
Nu mai este important daca ele sunt traite sau visate.
Nici ca s-au consumat ceva neuroni pina cind acele cuvinte sa ajunga in lumina pixelilor desktop-urilor sau laptop-urilor noastre, nu ?
Acu' ca vaz ca e la moda datu' ca parerea pe forumuri sau pe bloage, adica e vremea bagatorilor de seama si a comentariilor la subiect (chiar si fara obiect !), m-am gindit sa lansez si eu o intrebare, care ma framinta de ceva vreme:
Ce este bine s'avem pe linga casa, o blonda sau o bruneta ?
Nu de alta, dar inca n-am reusit sa dibui secretul...
Asa ca, rogu-va, astept sa ma lumineze cineva.
