sâmbătă, 1 decembrie 2012

Am devenit "periculos" de credibil si de ascultat

Simt ca ma incearca iarasi un sentiment de scirba si regret ca nu am parasit mizeria asta mioritica in urma  mai bine de 30 de ani.
Din pacate nu am facut-o nici acum 23 de ani, inainte de bascalia din decembrie '89.
Nici in '93, dupa ce CNA-ul a atribuit total "netransparent" si nemeritat prima licenta de radio, pentru Ramnic, altor "interese si cumetrii", pentru ca fusesem un rebel care nu se supusese "discreditarii" si "intereselor" domnului Raveica.  Domnul Cristian Mititelu a fost martor la mizeria aceea de sedinta a CNA.
Nici atunci nu cred ca ar fi fost prea tirziu. Incepusem sa inteleg ca nu s-a schimbat nimic pe plaiurile astea si ca tot securistii ghidoneaza si conduc Miorita.
Imi aduc aminte cu cita inversunare s-au opus "securistii" preluarii programelor BBC de catre Radio Metronom. Acesta a fost si principalul motiv care m-a determinat sa parasesc un alt proiect inceput in mai 1991, Radio Paradox.
Lucrurile nu s-au oprit aici.
Nici nu va inchipuiti cite rapoarte primeau zilnic "securistii vremurilor noi" de la oamenii "infiltrati" in echipa redactionala a Metronomului... Mihaela G, o inginera stabilita-n Anglia astazi, care a lucrat in acele vremuri la Metronom poate depune oricind martirie.
Ramasesem acelas personaj incomod pe care nu-l putusera "anihila" inainte de decembrie '89.
Ultima oara cind le creasem probleme a fost in august '89, cind am refuzat sa particip direct la spectacolul omagial inchinat la 23 august, ceausestilor. Profesor Dr. Ioan St. Lazar, fostul meu director la aceea vreme, cred ca isi mai aduce aminte cu siguranta.
Din pacate pentru ei si din fericire pentru mine, nu au putut sa ma transforme intr-o prada usoara, intr-un "tradator de tara",  sau "uzurpator al regimului comunist", (un regim abject si aberant), pentru a mai trece-n cont inca o victima, asa cum probabil isi doreau. Nu le-am dat satisfactia.
Regimul si "conducatorul iubit" pe care ei l-au slujit cu "credinta" pina cind cei din esalonul doi si trei al fostului PCR le-au zornait paralele lui Ceausescu pe sub nas si l-au oferit, in schimbul tradarii lui Ceausescu, economia Romaniei, pe tava, cu popor cu tot , fireste in schimbul puterii politice.
Asa s-a scris istoria trecerii de la dictatura lui Ceausescu, la dictatura "burgheziei proletare", reprezentata de ei si conspiratorii lor.
Acum, dupa mai bine de 23 de ani, strinsi cu usa de DNA, disperati ca nu mai baga nimeni in seama ca odinioara si nu mai pot fura tara asta asa cum o faceau pina mai ieri cu nesimtire, acum "cu sabia deasupra capetelor", ridicata din ce in ce mai ferm de liderii europenii occidentali, vadit deranjati de presiunile din afara, dar mai cu seama de cele din mass media mioritica, disperati ca li se cam cutremura pamintul sub picioare si pot pierde "controlul" Romaniei in viitorul foarte apropiat, daca nu fac nimic pentru ca sa parasim UE, martafoii incearca sa arunce cu laturi in toti cei ce nu-i mai suporta si le demasca toate jocurile, interesele, planurile, intentiile...
Au incercat si au si reusit de multe ori sa "controleze" direct sau indirect toate afacerile statului, banul public, dar mai cu seama economia de stat care n-a fost inca vinduta, pentru ca de acolo ieseau banii.
Cind altii, mai smecheri si la fel de derbedei ca si ei, le-au luat caimacul afacerilor pe bani publici si le-au dat cu flit de la ciolan, au inceput cu acestia un soi de "razboi rece", pe viata si pe moarte.
Pentru asta au folosit (si folosesc si astazi), tot arsenalul, dar mai cu seama ceea ce au incercat sa confiste si sa manipuleze in toti acesti peste 20 de ani de "democratie originala", si anume PRESA LIBERA.
Daca nu le-a fost suficient s-o controleze economic, au trecut la planul B, adica infintarea de canale media proprii, sau unor canale usor controlabile.
Pentru asta nu au stat degeaba.
Fiecare clan sau gasca si-a infiintat cite o fituica, cu pretentii de ziar.
Daca nu le-a mai fost la indemina acest lucru si pentru ca sa nu "bata la ochi influenta lor", s-au postat in finantatorii si minuitorii "de sfori", din spatele cortinei.
Cu cit eu am devenit mai vehement in coimentariile mele, de la Radio Metronom, cu atit mai mult au simtit nevoia de a ma compromite cumva, nu conta cum.
Scopul scuza mijloacele, nu?
Au incercat, de la inceputuri sa puna "stapinire" pe radio.
Apoi, prin "cirtitele" infiltrate in echipa manageriala si redactionala, voiau sa stie ce si cum se intimpla la radio.
Daca nici asa nu au reusit, au incercat sa-mi propuna sa devenim "parteneri".
Daca nici asta nu s-a putut si nu m-am lasat induplecat sa le "slujesc" interesele, m-au "catalogat" ca fiind turnator la securitate.
In cel mai abject si josnic mod, au publicat, fara a incerca (asa cum le impune deontologia profesionala, de care ei nu au habar!), sa aiba macar un punct de vedere al "acuzatului".
Intr-un articol dintr-o fituica controlata de ei, in care, ATENTIE !!!, chiar daca recunosc ca singura institutie abilitata in a da verdicte de colaborare sau necolaborare cu fosta securitate, CNSAS-ul s-a pronuntat in privinta mea (la cererea organizatiei Pro Democratia), afirmind ca NU am colaborat cu securitatea ceausista, ei ma catalogheaza "turnator la securitate".
De ce se intimpla asta acum, astazi, dupa mai bine de 20 de ani ?
Simplu.
Pentru ca ei nu mai suporta comentariile mele.
Nu mai suporta sa auda zilnic ADEVARUL despre ei si faptele lor.
Am devenit "periculos" de credibil si de ascultat.
Acesta este motivul pentru care s-au pretat la o astfel de mizerie mediatica.
Fireste ca lucrurile nu vor ramine aici si nu voi sta cu miinile-n sin.
Daca nu-si vor cere scuze, public si nu vor publica, ca drept la replica, documentul CNSAS, care certifica daca am fost sau nu "turnator la securitate".
Daca acest lucru nu se va intimpla in cel mai scurt timp, ii voi actiona in judecata.
Multumesc celor ce au inteles ca aceasta-i o "facatura" ordinara a celor ce nu mai au liniste si din cauza ca exista inca in Romania un canal media obiectiv, prompt si impartial..
Voi reveni.

luni, 5 noiembrie 2012

M-am gindit sa cer azil politic in UE

N-am mai deschis de multa vreme... blogul. Nu trebuie cred sa ma justific. Vremurile...
Nimic neobisnuit, dar observ in ultima vreme ca tot mai sunt vizitatori care probabil vor sa mai stie care-i parerea unui mioritic despre tot ceea ce traim. Cei care asculta Comentariul Zilei la Metronom FM sunt cit de cit la curent cu "parerea mea". Din pacate acolo nu ma pot exprima "liber", 100%, pentru ca mai exista "reglementari" si eu, in prostia mea, le mai si respect.
Asa ca m-am gindit sa revin aici, sa mai astern citeva rinduri.
Ce ma macina in ultima vreme ?
M-am gindit sa emigrez si sa cer azil politic in UE. Am toate motivele...
Ceea ce s-a intimplat in Parlamentul romaniei, in Senatul mioritic, sfideaza cel mai elementar principiu al statului de drept si al democratiei. Fireste ca ma refer aici la separarea puterilor in stat.
"Dictatura burgheziei proletare" s-a instaurat in Romania si acum isi arata ororile. Vor fi mult mai mari decit cele ale comunismului.
Nici pe vremea dictatorului impuscat nu-si putea cineva permite sa ia o decizie impotriva hotaririi unei instante de judecata, sau sa nu aplice intocmai si neconditionat hotarirea unei instante supreme de justitie.
Dupa mai bine de 23 de ani, iata ca niste fripturisti irespunsabili, niste lichele politicianiste (ce isi zic senatori) se cred mai presus de lege si isi permit asta.
Unii ar putea invoca "clementa colegiala" fata de interesele pecuniare ale unui actor grabit, poate prea grabit sa se capatuiasca acum la final de mandat parlamentar. Dupa umila-mi parere personajul s-a discreditat si ne-a dat dimensiunea motivatiei "lor" de a ajunge parlamentar. Jenant rol si-a asumat Mircea Diaconu in acesti ultimi patru ani. Penibila prestatie. Pacat. Mare pacat...Dar nu el are toata vina, nu.
Nimeni nu-l poate acuza decit de "ipocrizie excesiva" si de "politicianism de josa speta", cel mult. Cei vinovati sunt cei care au indraznit sa nesocoteasca o hotarire a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Romaniei. Cei 33 de senatori derbedei si fripturisti care, prin gestul lor, au intors Romania inapoi cu cel putin 20 de ani. Mineriadele au avut "dulci consecinte"pe plan international, fata de ceea ce ne asteapta de acum incolo, dupa gestul iresponsabil si politicianist al celor 33 de lichele, la care se adauga inca 10 derbedei ""nehotariti".
Europenii (dar si americanii !) nu vor digera usor acest amestec grosolan al unor lichele politicianiste mioritice, fie ele si parlamentari, ce isi zic senatori, in treburile justitiei.
Stiam si am tot vorbit despre asta in comentariile mele de la Radio Metronom, de acum de mai bine de 15 ani, ca exista in Miorita niste "papusari ordinari", securisti imputiti, care nu vor ca tara asta sa intre in rindul lumii civilizate si care vor cu orice pret s-o pastreze pentru praduiala lor si a acolitiilor lor, in competitia oficiala de acum intitulata "Romania te ciordesc", un soi de "intrecere socialista" la furat si praduit Romania. In toti acesti ani aceste haimanale nu au "precupetit nici un efort"sa denigreze si sa distruga mitul "capitalismului vest european". Deja aud zilnic, din gura parlamentarilor mioritici corupti si derbedei de joasa speta, slogane anti-europene. Trist este ca au reusit sa convinga si multi "gura casca" ca ar avea dreptate si ca Romania trebuie sa ramina doar "vaca lor de muls".
Pentru tot jaful pe care l-au regizat si interpretat cu succes in toti acesti ani sunt de vina europenii ?
Pentru ca tara zace-n saracie si agonie, de ani buni, iar ei se mahalagesc pe micile ecrane, la televiziuni tot mai infectate de prostia lor, tot europenii sunt de vina ?
Ca noi ne lasam pacaliti si amagiti de lichelismul lor demagogic si perfid si intindem mina la pomana lor electorala, din patru-n patru ani, tot europenii sunt de vina ?
Am ajuns in tara asta sa iubim hotia mai mult decit munca. Sa consideram hotia ca singurul mod de supravietuire. Hotia este politica de stat si un mod de viata in Romania. Peste 57 % dintre romani cred asta. Si nu o spun eu, ci sondajele de opinie.
Incotro ne indreptam ?
Spre nicaieri, sau mai precis, spre ghena de gunoi a Europei pe care o invoc de mai bine de 10 ani..
In toate marile cazuri de coruptie s-au gasit coruptii? Nu. Sau recuperat prejudiciile aduse statului roman ? Nu.
In cazul marilor jafuri, ca Bancorex, de exemplu, s-au gasit vinovatii ? A platit vre unul dintre ei banii furati ? Nu. Platim fiecare dintre noi si astazi.
In cazul Oltchim, jaf de peste un miliard de euro, au inceput ori s-au intreprins macar ceva anchete pentru a se gasi vinovatii ? Nu. Credeti ca plateste cineva jaful facut de toata clasa politica in cirdasie cu managerii Oltchimului ? Nu. Tot noi vom plati si nota asta fratilor.
De ce se intimpla asta ?
Pentru ca suntem un popor masochist si ne place sa fim umiliti de niste derbedei ?
Pentru ca suntem niste prosti si/sau niste idioti creduli care "punem botul" la toate prostiile si demagogia lor ieftina ?
Pentru ca ne-am obisnuit cu "situatia asta", de sclavi in propria noastra tara ai unor derbedei  care ne-au luat tot, inclusiv viitorul copiilor nostrii ?
Pentru ca suntem neputinciosi sa spunem GATA  !!!, pina aici ?
Pentru ca nu am invatat sa ne crerem dreptul de a nu mai fii mintiti si furati in fiecare zi ?
Pentru ca...
Mai conteaza "pentru ce" ?
Fireste ca nu.
Asa ca nu ne ramine (unora dintre noi, fireste, dintre cei care s-au saturat sa mai faca parte din turma asta idioata si ipocrita), sa emigram si sa cerem azil politic in Uniunea Europeana.
Eu unul o voi face, cit de curind.

luni, 1 octombrie 2012

Un editorial primit de la Stuttgart si semnat Maria Diana Popescu

Am primit acum citeva minute un editorial de la Stuttgart. Imi permit sa-l postez aici, pentru ca eu cred ca merita toata atentia noastra. Iata-l.

Afară cu băncile din ţară!

Maria Diana Popescu
Duminică, 30 Septembrie 2012 21:09
Maria Diana PopescuGuvernul, Parlamentul şi guvernatorul B.N.R. se prefac a nu înţelege că noi sîntem cei care achităm opera jafului naţional comis de ei, inclusiv împrumuturile F.M.I.. În loc să-i protejeze pe români de abuzurile băncilor, au mare grijă să ajungă în incapacitate de plată şi să-i execute silit. Asta este strategia lor, iar ceea ce se li se întîmplă acum românilor este de toata jena. În cei patru ani de criză n-a existat nicio iniţiativă de protejare a cetăţeanului faţă de hienele bancare, faţă de cămătarii care au cumpărat creditele restanţierilor. Românii sînt storşi pe orice cale de tot felul de taxe şi comisioane, iar B.N.R şi A.N.P.C. favorizează cele 40 de bănci prezente în România, care au făcut şi fac profituri uriaşe pe spinarea clienţilor, pe care i-a atras cu publicitate agresivă şi înşelătoare. Tot mai mulţi români disperaţi ne scriu în redacţie, acuzînd sistemul bancar, asemuindu-l cu unul mafiot, căruia i s-a facilitat un cadru legal. Dar, „cine dracu' vă credeţi voi?" a întrebat Nigel Farage în plenul Parlamentului European, adresându-se conducerii Uniunii Europene. Chiar aşa, cine se cred bancherii, recuperatorii şi guvernatorul? Pentru cei care nu ştiu sau nu-şi mai aduc aminte, prin anii 94 - 96 băncile practicau dobînzi şi de 270% la credite, dar despre acest lucru guvernatorul refuză să vorbească. Cu ce bani şi-au făcut, nu sedii, ci palate, băncile în toată ţara? Cu dobînzi ilegale, comisioane şi clauze abuzive, scrise cu litere aproape invizibile în contractele încheiate cu bieţii români. Guvernatorul tace şi emite reguli pentru băncile străine, cu împuternicire să facă orice fel de măgărie doresc la noi acasă.

Băncile din ţările civilizate practică dobînzi de cîteva procente, iar comisioanele sînt aproape simbolice. La noi, hoţia băncilor din buzunarul cetăţeanului este susţinută tacit, de cine credeţi? De B.N.R.. Furtul este o infracţiune penală şi mi se pare normal şi legal ca cel care guvernează banii furaţi de la români să fie luat la întrebări, anchetat şi obligat să înapoieze pînă la ultimul cent banii poporului. Ţara noastră a avut parte din '90 încoace de un singur băiat versat la casa de bani, care s-a jucat cu visteria ţării şi cu bruma de bani a românilor. Cele 40 de bănci - nişte rechini prădători - prezente în România, au avut mînă liberă de la guvernator şi au momit oamenii cu tot felul de oferte gen „credit doar cu buletinul", mergînd pe ideea să-l îndatoreze pe românul necăjit, ca să aibă de unde culege pe termen lung. Conform declaraţiei sale de avere, zestrea sa este modestă, pentru că valuta e la purtător. În plus, nu a precizat băncile la care şi-a depus mărunţişul. În mod sigur băncile alea nu vor da faliment. Ce poate fi mai moral decît să manevrezi cum vrei visteria, să rîzi în nas poporului şi să fii apreciat şi decorat pentru asta? Un „lup paznic" la stînă! Este voinţa puterilor mondiale, că el, doar voia lor o face. Ar cam fi vremea să facă de paza la butucii de viţă de vie de pe moşie, decît să tragă sforile valutele, funcţie de împrejurări. Măgării, nu?

Alexandra Popa, o jurnalistă aflată, probabil, sub aripa vreunei bănci încearcă să bage spaima în români cu articol: „Pierzi casa pentru o restanţă de 600 lei! O restanţă la un credit, cît de mică, poate duce automat la executarea silită". Să-ţi fie ruşine „fată-hăi"! Cămătăria bancară, căci despre asta vorbim, nu e sancţionată de statul de drept, iar bancherii fac tot ceea ce le „poftesc" buzunarele, plătind bine pe unii ziarişti care îşi ameninţă public conaţionalii. De ce acum bate vîntul prin cele mai multe dintre bănci din România? Pentru că băncile-cămătare au avut grijă să rămână fără clienţi prin raportări aberante la Biroul de Credite şi prin aceste executări abuzive, la limita legalităţii. N-am văzut un ziarist de bună credinţă, care să scrie despre modul în care băncile „ţepuiesc" clienţii. Şi că ar fi timpul să iasă afară din România. Nu. N-are voie să spună adevărul. I se pune pumnul în gură, îşi poate pierde slujba, e catalogat drept extremist, dacă se revoltă împotriva birurilor, a jafului şi nedreptăţilor. În România, toţi bancherii venetici, toţi cămătarii fură, înşeală şi mint şi iau cu japca... Ne guvernează cei care, dacă la facultate tot au fost prezenţi la cursuri doar în condică, iar diplomele lor sînt cumpărate ca în piaţă, inventează legi şi ordonanţe potrivit lăcomiei şi egoismului lor.

De la început mi s-a părut suspect faptul că toate băncile ofereau în 2005-2008, credite cu buletinul, de fapt ofereau bani virtuali. Era perioada în care criza se cocea premeditat în cuptoarele Americii, astfel ca băncile lor şi alţi cămătari fără legitimaţii să poată confisca pe mai nimic bunurile oamenilor. Cum altfel s-ar mai fi putut îmbogăţi aşa de repede şi uşor? A lua cu japca este cea mai bună afacere. Ecuaţia este simplă, iar cei inteligenţi o rezolva uşor: în toată ingineria financiară numită credit sînt colcăie următoarele personaje: cămătarii „legali", adică băncile, căpuşele sau firmele de recuperare, societăţile de asigurări, păgubitul (împrumutatul) şi, cu voia dumneavoastră, cel mai tare, guvernatorul. Odată ce împrumutatul nu-şi mai poate plăti datoriile, cămătarul îşi încasează banii de la societatea de asigurări (din acest motiv păgubitul mai plăteşte pe lînga rată o dobîndă uriaşă şi o asigurare). Ca atare, cămătarul îşi recuperează pierderea şi normal ar fi ca hoţia financiară să se termine aici; dar, în acest moment pentru cîteva firimituri, cămătarul vinde creanţa căpuşelor care, în situaţia în care semnezi hîrtiile trimise de ei, devin noii tăi creditori pe viaţă. De ce nu avem legea falimentului personal, ci doar al companiilor şi societăţilor comerciale? Guvernatorul ştie!, de aceea a recapitalizat băncile, deşi de folos ar fi românilor falimentul acestor instituţii parazitare, care practică ilegal cămătăria după sistemul mafiot. Băncile fac bani din tastatură. Lumea trebuie să priceapă, banii nu prea mai au formă fizică. Sînt doar o convenţie bazată pe profit, care se întemeiază pe un click de mouse, pentru că banii sînt virtuali de ceva timp.


Multumesc autoarei si astept si alte editoriale la fel de realiste si pertinente.
 

 
"

miercuri, 26 septembrie 2012

Oltchim la ghena Mioritei

Dupa o perioada de "chiul" ( ca ala a lu' Cacarau ), evident ca m-am hotarit sa fac si eu "act de prezenta" pe meleagurile astea si m-am gindit sa mai scriu citeva rinduri p'aici.
Dar ce as putea scrie?
Despre ce ?
Evident ceva legat de realitatea vremurilor pe care le traim, nu ?
Asa ca...
Fratilor e groasa rau cu Oltchimul.
Parca suntem o tara de oligofreni.
Ma uit la politicianistii astia cum isi bat joc de popor fara remuscari, fara mila si fara... minte.
Si-or fi pus ei vreodata intrebari la care sa gaseasca si raspunsuri ?
Ca de exemplu:
 "Ce se va intimpla cu Miorita cind vor disperea toti mioriticii contribuabili in groapa comuna a prostiei mioritice, in hirdaul asta fara de iesire?"
 sau,
"De unde se vor mai infrupta ei, nefericitii, de unde vor mai baga-n conturile personale banutii (multi si nemeritati), daca cei multi si prosti nu vor mai avea de unde sa le plateasca birurile sau vor fi cu totii oale si ulcele (cu exceptia celor mai isteti, care au si emigrat intre timp) ?"
Eu cred ca nu.
Uite ce se intimpla zilelea astea la Oltchim.
Pe cine roade gindul ca la Oltchim s-a instalat de multa vreme dezastrul social si economic si ca acesta va produce un puternic seism in Miorita ? 
Ce va genera pina la urma pseudo "privatizarea" Oltchimului ?
Intereseaza pe cineva ?
NU, nu intereseaza pe nimeni.
Guvernantii abia asteapta sa scape de povara asta pe care au jefuit-o de mai bine de 20 de ani.
Cit se mai poate... pina la capat... pina la ultimul fraier... totul trebuie stors, muls, strivit si apoi aruncat la ghena.
Nu inainte de ai prevala organele, care se mai pot vinde la bancile de organe, fireste, ca doar n-o sa lase ei o asemenea oportunitate de afacere prada viermilor.
Sinistru tablou, nu?
Dar perfect adevarat.
Din pacate.
Pe curind...

miercuri, 18 iulie 2012

Scrisoare deschisa adresata domnului Traian Basescu Presedintele Romaniei

Domnule Presedinte,

Nu pot fi alaturi de dumneavoastra la referendum pentru ca m-am simt umilit in propria-mi tara, in ultimii ani. Nu cred ca trebuie sa va explic de ce, nu? Numai portocaliii aveau dreptul la o viata decenta, asa cum in guvernarea Nastase, numai pesedistii trebuiau "sa traiasca bine".
Chiar daca v-am votat in 2004 si m-am impotrrivit suspendarii dumneavoastra in 2007, m-ati dezamagit in toti acesti opt ani de mandat.
Dar sunt alaturi de ideea de a trai intr-o  Romanie civilizata, o Romanie pentru care imi doresc sa devina europeana nu declarativ ci in esenta, de ideea unui stat de drept si mai ales de ideea unei justitii total independente.
De aceea pe 29 iulie nu voi vota.
Aceasta-i sansa dumneavoastra de a ramine Presedinte si a noastra de a nu permite instaurarea (cu complicitatea si naivitatea noastra) a dictaturii burgheziei proletare.
Pentru acest gest al meu, ca simplu cetatean, va rog ca dupa reinvestirea in fuinctiea de Presedinte, sa deveniti ceea ce nu ati fost pina acum, PRESEDINTELE TUTUROR ROMANILOR !

miercuri, 20 iunie 2012

Pesimistul, optimist incurabil

De mai bine de o luna nu am mai scris nimic aici.
Stau si ma intreb: care sa fi fost motivul ?
N-am mai avut timp ?
N-am mai avut chef ?
M-a apucat lehamitea?
Cred ca toate acestea la un loc (dar si alte motive d'astea) m-au determinat sa nici nu mai deschid aceasta pagina.
Poate ca mi-am dat seama ca este inutil sa pierd vremea cu "blogareala".
Poate ca m-am "resemnat" cu gindul ca nimic nu se poate intimpla in Miorita asta blestemata sa fie leaganul si gazda atitor idioti, lichele, servitori, pupincuristi...  Atitea vertebrate si nevertebrate, ciocoi si hahalere, curve, tirfe si fecioare resapate, mojici politicianisti si mitici electori, impostori si pseudo docti, plagiatori,fraieri si papagali, imbecili si retardati, ipocriti si nihilisti.
I-am cuprins pe toti? Daca nu, incercati sa completati lista pentru ca o puteti face fiecare dintre voi.
Unii ar spune ca sunt pesimist.
Eu spun ca sunt inca un optimist incurabil.
Dovada o aveti aici, nu ?

vineri, 18 mai 2012

Toti suntem nebuni sau nostalgici ?

Nu am fost niciodata un nostalgic.
Am gindit ca viata merge inainte si ca fiecare perioada a ei este o incercare, o provocare menita sa ne calauzeasca spre mai bine, spre evolutie.
Dupa '89, perceptia mea s-a erodat.
Am ajuns sa inteleg ca lumea e condusa de niste nebuni.
Acest lucru este impartasit in fiecare zi de tot mai multi dintre noi.
Iata un text primit de la un  ascultator al postului de radio Metronom FM care exemplifica afirmatia mea:
"Criza actuala - calul troian american in Uniunea Europeana???

In razboiul sau cu moneda euro, dolarul, inspirat de Homer, a faurit un nou cal troian: criza. O mutatie speculativa cu radacini virtuale in ,,realitati” financiar-bancare, scriptice, de creion contabilicesc.

Astazi, dolarul e mai mult decat o moneda, e brand-ul suprematiei americane in lume. Eventual copilaria crizei americane ar trebui cautata prin ruinele, inca fumegande, ale blocului comunist. Adica prin anii `80. Ceausescu, absolut paradoxal avand in vedere pregatirea sa profesionala, a intuit hibridul economico-financiar promovat astazi cu mandrie de catre chinezi. A creat o industrie - pe alocuri chiar competitiva – din nimic. Apoi, platindu-si creditul bancherului mondial, pana la ultima centima, a avut neobrazarea sa-i tranteasca usa in nas… Si natia romana s-a ales cu Marea Involutie din Decembrie `89.

Uniunea Europeana n-a inteles jocul. Desi, un exemplu ii sta la indemana. ,,Tigrii” economici ai Asiei incercasera acelasi lucru. Un pol nou de forta economica si financiara. Au esuat lamentabil. Doar ca ei au invatat din aceasta infrangere si lupta astazi de pe pozitiile razboiului de gherila. Un stranut chinezo-japonez in plamanii economiei americane si colosul mondial ar intra in coma. Numai ca un simbiont nu-si ucide gazda ospitaliera niciodata.

Uniunea Europeana va muri, asa cum de altfel a mai facut-o de-a lungul istoriei, pentru ca toti vor sa fie sefi. Stapanii acesteia n-ar trebui sa ignore o natie ce si-a coborat zeii pe Olimp, fie si numai pentru a-i tine permanent sub supraveghere. Sa fie Grecia manzul calului troian? Dar in folosul cui? ...Poate ca ar trebui intrebat si stapanul ,,leului” romanesc obligat sa danseze fals in manejul economiei romanesti. Apropo, despre ce economie vorbim? Despre cea de consum pe credit?

Romania ar trebui trimisa urgent la medic sa se trateze de ipohondrie. Ea nu are criza pentru ca nu are economie. Eventual...de prostie. Pe stoc am putea spune chiar.


Cu respect.

Cruceru Florin "

marți, 20 martie 2012

Cit de putin ii trebuie sa fie fericit

Trebuie sa va marturisesc ca de citeva zile am un prieten... patruped.
Bipezii nu mai sunt de incredere, de mult timp, in vremurile astea. Banu' si puterea (dar mai ales prostia !) le-a luat mintile.
Prietenul meu este... maidanez, dar asta nu ma deranjaza citusi de putin.
Este plina Romania de maidanezi si... de lichele, nu ?
In fiecare dimineata ma asteapta la intrarea subterana a parcarii din centrul orasului, de la mall. Latra de doua ori scurt, a salut si apoi asteapta sa vada daca fac vreun gest cum ca i-as fi adus ceva.
Ma insoteste pina parchez masina, la locul rezervat si apoi plecam alaturi unul de celalalt spre iesire.
La despartire, privirea lui blinda imi da doza de optimism de care am nevoie, pentru ca in doar citeva minute voi fi din nou" in eter" sa "comentez" ce si cum se mai intimpla prin Miorita.
In aceasta dimineata am uitat sa-i aduc,  asa cum ii promisesem ieri, un os pe masura sa.
I-am cerut scuze ca m-am grabit si am uitat sa iau "pachetelul" pentru el.
M-a privit usor trist. pe semne ca a inteles ce s-a intimplat si nu si-a schimbat obiceiul de a ma isoti pina la iesire. Ne-am despartit ca de obicei salutindu-ne.
Pe la ora prinzului am avut ocazia sa trec pe acasa si, fireste ca i-am luat "pachetelul" promis.
M-am intors spre radio si, dupa ce am parcat masina, l-am cautat sa-i dau ceea ce-i promisesem.
nu-l zarisem la locul cunoscut si nici in zona nu parea a fi. M-am gindit ca o fi plecat "ca baieti", dupa vre-o maidaneza blonda, ca e "sezonul"...
A simtit probabil ca am ajuns in zona, pentru ca in doar citeva zeci de secunde a aparut de nu stiu unde si, cu capul sus, mindru, astepta sa-i ofer ce-i promisesem.
I-am intins pachetul si tacticos, dupa ce m-a privit blind, a multumire, s-a pus pe "treaba".
Mai tirziu, la plecare, l-am zarit din masina tolanit la lumina "reflectoarelor", cu privirea limpede si fericita. L-am salutat iar el, ghiftuit, cu ochii plini de fericire, m-a salutat clipind de citeva ori, fara sa-si miste capul sa trupul. Am inteles ca era... fericit. Gestul lui nu friza nepasarea...
Atunci am realizat cit de putin ii trebuie prietenului meu sa fie fericit !

vineri, 17 februarie 2012

Cui mai pasa de blogareala ?

Pina mai ieri tot boboru' era isterizat de blogareala.
Acu constat ca nimanui (sau aproape nimanui) nu-i mai pasa de chestia asta.
Sa fie vorba de accelerarea timpului ?
Sa ne gindim ca  21 decembrie este de vina ?
Sau intrumentele manipularii se perfectioneaza in ridm ametitor ?
Si cind te gindesti ca toti politicianistii isi facusera bloguri.
Toti ciumpalacii le citeau si toti circotasii comentau.
Ce vremuri...
Acu' ne facem singuri "dosarele" in facebook.
Ce-ti este doamnule si cu acceleratia asta ...

vineri, 10 februarie 2012

Scrisorica electorală, pierdută-n cutiile poştale ale râmnicenilor

Nu stiu altii cum sunt, dar eu cind vad atit de multa prostie, mi se face greata.
Nimic n-au invatat politicianistii astia din "lectia de democratie" predata de "ciumpalacii strazii".
Pacat.
Inclin sa cred ca nesimtirea lor atinge culmi nebanuite, neatinse de mintea umana.
Sa crezi ca dupa tot ceea ce s-a intimplat in  toti acesti 20 de ani de umilinta ( meritata pe deplin de poporul asta mioritic, care a ales minat nu de ratiune, ci de un interes imediat ), mai poti "aburii" electoratul cu o scrisorica jenanta ( scrisa in aceiasi nota a demagogiei ieftine, din vremurile de trista amintire ), fituica virita-n cutia postala a alegatorului ramnicean, mi se pare a fi un gest, ori de infantilism cras, ori de mare bataie de joc la adresa cetatenilor Ramnicului.
Fituica cu pricina nu-i decit o insiruire de prostii, banalitati, de raportari fictive, in interesul "candidatului" edil sef.
"Documentul, de o penibilitate evidenta,  seamana mai degraba cu o "dare de seama" a secretarului organizatiei de UTC de la sectia "Salubritate" in intrecerea socialista pe ghena de gunoaie.
Daca chestia aia, ce le-a fost virita rimnicenilor in cutia postala cu nesimtire, este "programul si strategia" actualului primar, pentru viitorii patru ani ai Ramnicului, cu sinceritate spun ca eu nu-l votez, pentru ca ma simt jignit si luat de... fraier.
Astept scuzele edilului pentru acest gest nesabuit si jignitorla adresa noastra, a alegatorilor de buna credinta si astept un program electoral, sincer si realist, in slujba si interesul ramnicenilor.

luni, 6 februarie 2012

Am scapat de un incompetent mascarici, sau vom mai avea un guvern Boc al XV-lea ?

Iata o intrebare la care acum, sincer nu stie nimeni inca sa raspunda.
Sub presiunea propriului partid, premierul infantil n-a putut fi salvat nici macar de "stapinul lui" de la Cotroceni.
Basescu a fost luat prin surprindere ? Sau intentia mult anuntatelor si trimbitatelor intilniri cu partidele politicianiste a fost doar o diversiune ?
Furia politicianistilor din PDL a fost mai importanta decit furia poporului, pentru ca , nu-i asa, poporul e o adunatura de trogloditi si ciumpalaci, iar alesii partidului si interesele lor trebuiesc protejate si aparate.
Nu o sa fac o analiza despre gestul premierului, de ce a venit atit de tirziu, de ce acum, ce l-a determinat cu adevarat sa faca acest gest... etc. Vreau sa spun doar ca ceea ce ne asteapta nu e chiar de bun augur si ca Romania are nevoie urgenta de un guvern nu de o adunatura de haimanale, asta-i cert.
Ce se ascunde in spatele demisiei ?
Ce documente a mai semnat Boc cu FMI in numele Romaniei in ultimele zile ?
Care este strategia PDL-ului de a iesi din haznaua asta ?
Ce se va intimpla cu actualii ministrii ?
Cine va fi noul Premier ?
Vom asista la un guvern gen Boc al XV-lea ?
Vom avea alegeri anticipate ?
Vom asista si la demisia Presedintelui ?
O criza politica va reforma Romania ?
... sunt intrebari la care vom incerca sa gasim raspunsuri zilele urmatoare.

miercuri, 18 ianuarie 2012

Un interesant interviu acordat de Viktor Orban, Premierul Ungariei, ziarului Magyar Nemzet

Cu bunavointa si sprijinul bunului meu prieten de o viata, jurnalistul Nicolae Cristian, stabilit de aproape 20 de ani la Budapesta ( caruia ii multumesc pentru traducerea acestui material ), va prezint un interesant interviu, acordat ziarului Magyar Nemzet de Primul Ministru al Ungariei, domnul Viktor Orban.

- Domnule Prim-ministru, Craciunul acesta nu a promis sa fie prea bogat pentru Ungaria, dar se pare ca agentiile de rating ne iau si putinul care ar fi putut fi pus sub pom.
- De Craciun spiridusilor buclucasi nu le dam voie sa intre în casa, asa ca azi agentiile de rating ramân la usa. În privinta aprecierii generale a activitatii lor este de altfel caracteristic cum, acum câteva zile, la stirea ca agentiile acestea se pregatesc sa degradeze mai multe tari europene, în Bruxelles purtatorul de cuvânt al Comisiei Europene nu a reactionat decât ca e vorba de o parere din multe altele.
- La începutul lui decembrie ati declarat ca pe la jumatatea lunii Ungaria va fi supusa unui nou atac. V-ati gândit cumva tocmai la aceasta a doua degradare?
- Da, alaturi de alte câteva miscari. Tocmai în acele zile începuse degradarea mai multor tari europene, era evident ca vor da si peste Ungaria. Trebuie însa sa stim ca necazurile ni se datoreaza noua însine. Tot ce se întâmpla ne-a fost adus pe cap de guvernarea socialista, prin acumularea fara nici o masura a datoriei de stat. Cine nu are datorii poate în parte evita aceste atacuri, fie le poate para cu usurinta.
- Toate tarile din Europa au datorii.
- Într-adevar, majoritatea au datorii, dar sunt si exceptii fortifiante, aici, în zona noastra. Polonia, Cehia si Slovacia sunt într-o pozitie mult mai buna decât noi. Exista tari care au respectat regulile rationalitatii, unde politicienii nu au considerat ca politica economica poate fi amestecata cu politica de partid si nu au vrut sa-si fericeasca popoarele din credite.
- Într-adevar, dupa victoria din alegeri ati proclamat lupta împotriva datoriei de stat. Însa acum datoria de stat a Ungariei este mai mare decât oricând.
- Si totusi continuam o politica puternica de reducere a datoriei. Fara aceasta, datoria de stat a Ungariei ar fi în jurul a nouazeci la suta. Acum este undeva în zona de sub optzeci la suta. Problema este însa ca datorita crizei care afecteaza întreaga Europa cursul forintului a scazut, si asta conduce la cresterea datoriei. Însa lupta împotriva datoriilor trebuie continuata si în timpul cursurilor de schimb nefavorabile. Va avea însa rezultate vizibile si sesizabile, deoarece daca criza slabeste si forintul îsi revine, va scadea si nivelul datoriilor.
- Cazul Ungariei este totusi unic, chiar si printre tarile cu datorii. Asta deoarece pe plan international imaginea noastra este deosebit de negativa.
- Ziaristii din strainatate au dreptate în câteva probleme, dar în cele mai multe cazuri afirma lucruri neadevarate. Totusi, aceste stiri exista si trebuie sa tinem cont de ele.
- În ce au dreptate?
- De exemplu, când spun ca procesul legislativ al Ungariei este excesiv de rapid si greu de urmarit. Sau când spun ca în Ungaria nu e vorba de o simpla guvernare, ci are loc o schimbare de regim. Ei spun toate astea în mod dezaprobator, dar cred ca noi ar trebui sa le consideram mai degraba laude. De altfel, noi, maghiarii, persistam de o suta de ani în nereusita de a ne prezenta Europei Occidentale virtutile noastre. Nu numai fiindca acolo sunt rezervati în ceea ce ne priveste, ci si fiindca pe noi genul asta nu ne prinde.
- Chiar asa sa nu ne prinda? Stirile referitoare la noi oglindesc în cel mai bun caz lipsa de întelegere, sau mai degraba adversitate.
- Nu merita sa ne lamentam. Sotia mea obisnuia sa spuna: cine s-a bagat cal, sa traga! Fara îndoiala, pentru straini imaginea noastra se compune cu dificultate. În Ungaria are loc încheierea erei post-comuniste. Iar postcomunismul nu este pur si simplu doar perioada de dupa comunism, ci o era, un sistem, cu elemente care pot fi bine conturate. Unul din aceste elemente este lipsa unei constitutii noi a tarii respective, care astfel încearca sa manevreze cu cea veche. Este caracteristic faptul ca noile partide civile nu pot constitui structuri stabile, nu pot prezenta o alternativa reala la guvernare. În viata economica, desi pe hârtie exista reguli privind competitivitatea, în realitate peste tot domina monopolurile, grupurile de interese si cartelurile bazate pe vechile sisteme de relatii. Exista tari unde aceasta era a fost încheiata repede, de exemplu în Cehia a durat cinci ani iar în Polonia a durat cincisprezece ani. Pentru aceasta lupta Ungaria a risipit douazeci de ani din viata sa. La noi abia anul trecut a început constructia democratiei de tip occidental, lipsita de tarele postcomuniste.
- Daca este asa, atunci mass-media internationala ne percepe într-adevar cu dificultate. Fiinda de fapt stirile vorbesc de cu totul altceva. Spun ca suntem lipsiti de credibilitate, si guvernul si dumneavoastra personal, si ca politica noastra economica este pe de o parte sortita esecului, iar pe alta parte nu doar ca este neortodoxa, ci nici macar nu face parte din statul de drept.
- Politica economica pe care o reprezinta guvernul si majoritatea parlamentara de doua treimi din spatele acestuia are ca element central repartitia sarcinilor. În ultimii douazeci de ani cetateanul maghiar nu a avut parte de asa ceva. Politica economica socialista bazata pe masuri restrictive a însemnat ca în timp ce din când în când mai luau câte ceva de la oameni, centrele de profit care acumulau venituri extraordinare nu participau la sarcinile publice în raport cu veniturile lor. Noi am declarat ca aici vom aduce schimbari, si asa am si facut. În timp de trei ani de zile, prin impozitele impuse bancilor si a impozitelor de criza am atras în sarcinile publice, dincolo de impozitul obisnuit al celor implicati, alte 1080 miliarde de forinti. Acest lucru este fara precedent în istoria Ungariei, fara precedent în Europa, si nu e deci de mirare ca sunt fara precedent si reactiile contra. Situatia este asemanatoare si în privinta amortismentelor finale [plata într-o suma a datoriei în devize fata de banci, înainte de termen, la un curs mediu prestabilit de guvern  – n.t.] si a pachetelor de salvare a datornicilor cu credite în deviza. Astfel, bancile n-au mai putut baga în buzunare mai multe sute de miliarde de forinti, si acesta a fost pretul cu care am putut elibera din sclavia datornicilor o mare parte din cei care aveau credite în devize. Nici un om cu mintea întreaga nu putea sa creada ca cercurile financiare din strainatate interesate ne vor multumi pentru aceste masuri si în tarile lor vor sugera ziaristilor ce politica economica grozava si dreapta duce Ungaria. Trebuie sa fim constienti ca daca dorim sa construim un sistem drept, atunci cei care sunt interesati în sustinerea sistemului nedrept anterior, se vor opune. Acest lucru a fost evident de la început. Însa nu a fost evident, si este pentru mine un lucru trist, ca opozitia din Ungaria s-a întors împotriva intereselor oamenilor si functioneaza ca voce maghiara a fortelor financiare straine. Un alt scop important al guvernului, deoarece este o problema vitala pentru Ungaria, este întarirea clasei mijlocii, a familiilor care cresc copii si nepoti si lucreaza, clasa mijlocie a carei munca duce înainte tara. Este regretabil ca în tara noastra aceasta politica economica este considerata drept abordare inovativa.
- Oricum am numi politica economica a guvernului, masura principala a politicii guvernamentale este succesul. Iar economia ungara creste doar în masura minima si poate la anul nici macar atât nu mai reuseste.
- Eu as fi cel mai fericit daca succesul politicii economice a Ungariei si randamentul economiei ungare ar putea fi masurate prin producerea de cifre de crestere de la an la an mai mari. Situatia actuala însa este ca, nu numai acasa, dar în toata Europa, pastrarea nivelul de trai atins poate fi considerata în sine un rezultat însemnat. Asta este realitatea acum. Trebuie sa ramânem în picioare si sa ne pastram sansa ca dupa retragerea crizei sa putem fi o tara cu succese. Daca nu am fi luat deciziile acestea care a declansat ecouri mari si negative, atunci economia ungara ar fi deja în recesiune si am suporta toate consecintele regresului. Am putut mentine, de exemplu, valoarea reala a pensiilor, lucru care nu a reusit în numeroase tari din Europa. Daca nu am fi gasit solutii inovative în domeniul politicii economice, atunci cele 1080 de miliarde de forinti amintite ar fi trebuit sa le luam de la pensionari.
- Acest cuvânt, inovativ, suna foarte bine, însa adversarii guvernului spun ca nu e vorba de nici o inovatie, guvernul s-a uitat în jur si unde a vazut bani, i-a maturat la sine, si desi se poate ca pe termen scurt sa fi facut rost de încasari suplimentare, pe termen lung a produs daune uriase, fie prin impozitul asupra bancilor, fie prin etatizarea contributiilor existente la casele particulare de pensii.
- Fiecare saluta cu palaria ce o are. Adversarii nostri si-au petrecut ultimii douazeci de ani sub vraja politicii restrictive. Nu vad, sau nu vor sa vada, ca prin lichidarea folosirii la bursa a pensiilor am pus, o data pentru totdeauna, la adapost si am protejat pensiile. Pierderile bancilor îi dor îngrozitor, dar în interesul celor cu credite în devize, târâti în robia datornicilor, nu au facut nici un singur pas, când ar fi putut sa-l faca, ba mai mult, au contribuit puternic la formarea acestei situatii tragice. Nu vad decât ca am pus impozite speciale pentru firmele internationale, dar ca am stabilit cu multe dintre ele colaborari strategice, nu mai vad.

miercuri, 4 ianuarie 2012

Daca lui Orban ii iese pasenta, emigrez in Ungaria

Bun regasit si La multi ani !
Daca tot nu ne-am gasit busola mioritica, daca samitul european, din decembrie a fost un semiesec, am incercat sa descopar si sa inteleg de ce Cehia, Ungaria, Suedia si Marea Britanie au refuzat sa fie partasi ai planului de salvarea a Europei, propus de liderii vesteuropeni.
Raspunsul este unul cit se poate de simplu.
Planul nu este sustenabil, nici realist si este un fiasco, menit doar sa "mai lungeasca boala financiara", pentru ca finalul va fi acelasi. Moneda euro va falimenta, odata cu ideea de UE, uniune care va disparea de pe harta geopolitica a lumii, odata cu bancile si bancherii pe care mai marii cancelariilor europene i-au "protejat" in toti acesti ani. Acesta atitudine a oamenilor politici a dat "apa la moara" speculantilor financiari, care nu s-au sfiit sa incerce sa produca un seism in urma caruia ar urma sa controleze economiile lumii, dar mai cu seama ale Europei.
O Europa "naiva", fara o gindire realista, fara un plan de integrare si dezvoltare viabil, fara oameni politici responsabili, chiar i-as numi politicianisti de duzina pe toti acesti martafoi care pozau in "specialisti" ai "capitalismului", dar care s-au dovedit mai preocupati de "profiturile" lor si mai putin de soarta Europei si a europenilor.
In acest context sumbru vom asista, se pare, la "o noua ordine europeana".
Cine cistiga din mascarada asta si cine pierde ?
Iata o intrebare care ma framinta de ceva vreme...
De pierdut, vom pierde numai noi, toti acesti "simpli cetateni", cei care am fost si suntem "ciuca jecmanelii" guvernelor si institutiilor trintorilor,  zi de zi.
Noi cei multi si naivi, care am crezut ca "ei" sunt niste indivizi responsabili, care ne vor binele, care se gindesc la viitorul nostru si al copiilor nostrii.
Dar ei erau cu gindul la impartirea lumii, la furat, la cum sa faca sa ne mai impovareze de niscaiva taxe si biruri, pentru bunastarea lor.
"Ei" in frunte cu toti bancherii nesatui si iresponsabili, acesti camatari de ultima speta, care nu merita sa aiba decit... vocatia smircului.
Spuneam ca printre tarile care nu au "aderat" la planul de salvare al Europei ( ticluit de Germania si Franta ), se numara si Ungaria lui Victor Orban.
Prin '90, conduceam un saptamanal care se numea "7 zile". In vara acelui an am primit la redactie o scrisoare si o publicatie "portocalie", din partea Fidesz, o organizatie de tineret, din tara vechina, Ungaria. Nu ma gindeam atunci ca aceasta organizatie va deveni cel mai puternic partid din Ungaria si va emana un lider atit de carismatic si iubitor de neam, cum este Viktor Orban, Premierul ei de astazi.
Personajul care a indraznit sa dea cu pumnul in masa la Bruxelles, atunci cind Ungariei i se impuneau tot felul de masuri aberante, Premierul care a supraimpozitat bancile si a refuzat sa indatoreze Ungaria la FMI si banca Mondiala, cel care a schimbat Constitutia Ungariei si a instaurat un soi de "disciplina" economica in societatea economica maghiara, Viktor Orban a reusit sa convinga "clasa de mijloc" ( cea mai importanta intr-o economie de piata ! ), ca este vremea sa se stringa cureaua serios si ca Ungaria trebuie sa treaca "criza asta financiara", pe propriile-i picioare.
Masurile, oarecum "nepopulare" pentru mediul de afaceri ( un TVA-ul care a fost ridicat la 27%, iar impozitul pe profit la 37%), nu au generat nemultumirea acestora, ci tot a "trintorilor", a "lefegiilor", a celor care au huzurit si vor sa mai huzureasca inca pe spinarea celor care produc cu adevarat pentru economia maghiara.
Nedumerit de vestile care tot circula in presa mioritica, cum ca Budapesta este sub asediul manifestantilor, am luat legatura cu prietenul meu de o viata, jurnalistul Nicolae Cristian (stabilit de aproape 20 de ani la Budapesta), caruia i-am cerut citeva lamuriri. L-am gasit foarte ocupat, asa ca dialogul nostru a fost foarte... "telegrafic", fara multe explicatii, dar destul de relevant, cred eu.
Iata un fragment din discutia noastra:

[14:32:00] Geo: Ia spune-mi, ce este la Budapesta?
[14:32:20] Nick: ? Ce să fie la Budapesta?
[14:32:20] Geo: Am inteles ca nu-l mai iubiti pe Orban
[14:32:32] Nick: ?
[14:32:42] Geo: pai se aude ca sunt mii de oameni in strada care ii vor capu'
[14:33:01] Geo: ca sunt proteste de ampluare...
[14:33:17] Geo: ia spune-mi tu cum este treaba ?
[14:33:28] Nick: Da, sindicalisti.
[14:33:44] Nick: Şi trăitori din biruri.
[14:33:46] Geo: adica trintorii, functionerei de la stat
[14:34:21] Nick: Ca de obicei.
[14:34:26] Geo: lefegiii ?
[14:34:39] Nick: Si ceferistii sindicalisti de la stat.
[14:34:50] Nick: Si soferii de autobuze, tot la stat.
[14:35:00] Nick: Numai trantori.
[14:35:06] Geo: aha..
[14:35:19 Nick: Ies, zbiară, merg acasă.
[14:35:23] Nick: NU cunoşti reţeta?
[14:35:29] Geo: mda...
[14:35:57] Geo: Dar crezi ca o sa reziste Orban la presiunile din interior si de afara Ungariei?
[14:36:05] Nick: Sper să reziste.
[14:36:16] Nick: Că le dejoacă planurile bancherilor.
[14:36:29] Geo: daca rezista, intra-n istoria universala
[14:36:48] Geo: iar eu imi schimb cetatenia
[14:36:57] Geo: cer sa ma fac ungur
[14:37:02] Nick: A spus că dacă societăţile private au nagjaţi datori la bancă şi firma privată unde lucrează le plăteşte datoria, suma respectivă cu care-i ajută pe angajaţi va fi scutită de taxe.
[14:37:24] Geo: asa, si ?
[14:37:27] Nick: Şi s-au plătit imediat peste 300 de miliarde de forinţi.
[14:37:37] Geo: vezi ca se poate?
[14:37:49] Nick: Si prin asta băncile au pierdut dobânzi de alţi aproape 300 de miliarde.
[14:37:56 Nick: Sigur că banchiştii agită acum prostimea.
[14:38:26] Geo: interesant
[14:38:31] Nick: Că şi-a permis să le dea găuri băncilor.
[14:38:43] Nick: Deci, cum să-l iubească ele?
[14:38:51] Nick: Şi cine a protestat, dela Bruxxelles?
[14:39:13] Nick: Baroso, pe mână cu bancherii din City-ul londonez.
[14:39:36] Nick: Nu văzuşi că Londra nu ia parte la programul de salvare a euro?
[14:39:56] Geo: da, am vazut
[14:39:58] Nick: Că bancherii din City fluieră şi Anglia joacă după cum fluieră ei?
[14:40:06] Geo: daca e mina "perciunatilor"...
[14:40:17] Nick: Ei, nu numai în Anglia, ci şi în alte ţări vor să facă tot cum vor ei.
[14:40:24] Nick: De-aia scot prostimea în stradă.
[14:40:43] Geo: da, cred ca ai dreptate
[14:41:03] Nick: Orban nu e sfânt şi nici perfect, că are şi el bubele lui.
[14:41:22] Geo: sunt convins...
[14:41:25] Nick: Dar măcar încearcă să le ţină frâu bancherilor psihopaţi.


Cred ca este limpede.
Viktor Orban va avea viata grea la timona Ungariei. dar daca-i iese pasenta, promit ca emigrez in Ungaria si devin cetatean maghiar.
Mi-as fi dorit ca si tara asta sa aiba un conducator de teapa lui Viktor Orban, dar... Citeam intr-un cotidian central un titlu interesant : "Daca Romania ar fi avut parte de un Havel..." Eu m-as fi multumit ca Romania sa fi avut (sau sa aiba !!!), un conducator ca Viktor Orban !
Parerea mea...