luni, 22 noiembrie 2010

Intre nihilism, onanie intelectuala si prostia mioritica

In viata asta mi-a fost dat sa intilnesc multe specimene dintre cele lasate de Dumnezeu ca fauna, in lumea asta mioritica.
Unul dintre specimenele astea, un accident genetic de altfel, se tot infoaie, sub protectia "anonimului", cu pseudo identitati infantile, cum ca l-ar deranja succesul Metronomului.
Fireste ca avem de a face cu un caz patologic, neaos mioritic, din ce in ce mai intilnit pe plaiurile astea.
Este vorba de un cretin care refuleaza fie in alcoolism, fie in onanie.
O stare n-o exclude pe cealalta, asadar poate imprumuta ambele forme de manifestare.
Mai sunt unii care se dau nihilisti, se cred salvatorii neamului, modele de moralitate, cultura si intelect, dar mai departe de coltul strazii nu stiu sa ajunga si nu-si asuma nimic in viata. Nici macar propria identitate. Astia sunt cei mai raspinditi in zilele noastre.
Nu mi-am propus sa le acord prea mult timp, asa ca sunt scurt in comentariul asta si la adresez un indemn :
Inapoi in copac nefericitilor, sau daca-i patologic, mergeti sa va consulte un psihiatru.
Pina atunci, incercati sa va tratati cu un rudotel, seara, inainte de culcare si, la nevoie, citeva socuri electrice si ceva dusuri scotiene !
Regret sincer ca nu va pot acorda mai multa atentie, pentru ca sunteti doar niste... nulitati.
Dar, din partea mea...mult sictir !