sâmbătă, 15 mai 2010

N-a fost sa fie...

Olchimul nu a reusit nici macar sa invinga ( 31 - 32 ) un Viborg care s-a dovedit a fi net superior la toate capitolele. Dar am avut si o revelatie !
Este prima data cind vad o echipa romaneasca care se bate pina-n ultima secunda a jocului.
Asta-i un mare cistig !
Nu a fost sa fie ...
Mai au multe de facut la echipa asta. Multe sunt de remediat.
De la pregatirea unei faze de atac, pina la aruncatul la poarta, la apararea in 9 m,  sau pregatirea psihica...
Nu sunt un specialist in domeniu, dar ce am vazut in seara asta... prea am luat multe goluri din 9m si parca nu am invatat nimic din meciul tur.
Acum... trebuie sa-mi dau si eu ca parerea, ca nu-i asa ? asta-i cusurul nostru !
Dar lasind gluma la o parte, nu trebuie sa fi mare specialist sa-ti dai seama ca mai e mult pina departe.
Antrenorul Voinea nu a avut antidotul impotriva jocului perfect facut de Viborg.
Teama fetelor de asi asuma de cele mai multe ori finalizarea, m-a facut sa cred ca "regulile remuneratiei si conditiile performantei" sunt depasite ( ca sa fiu elegant ! ), la clubul valcean.
Prea multa teama, prea usor se greseste, prea nimeni nu-si asuma calitatea de leader, prea multe ratari, prea fara solutii...
Viborg va fi tot timpul, de acum inainte, un cosmar pentru Oltchim.
Si asta pentru ca nu am reusit sa gasim solutii in cele doua manse ale finalei.
Galacticele noastre au avut editia acxeasta o sansa mare sa cistige Liga Campionilor.
La anu va fi foarte greu.
Dar... speranta moare ultima.
Eu multumesc sincer tuturor fetelor pentru tot ceea ce au facut pina aici si mai ales pentru putinele bucurii de care avuram  parte in ultima vreme.
Altfel...
N-a fost sa fie.

Intre concertul gigantilor de la AC DC si finala galacticelor de la OLTCHIM

Doua evenimente unice vor trai mioriticii in urmatoarele ore.
Trupa de hard rock AC/DC, infiintata in Sydney, in 1973, va aduce duminica in Capitala show-ul "Black Ice", care promoveaza cel de-al 15-lea material de studio, lansat in octombrie 2008.
Turneul, primul dupa "Stiff Upper Lip", sustinut de AC/DC in 2000/2001, a avut zeci de concerte sold out in intreaga lume. "Black Ice" a castigat premiul pentru "Marele Turneul al Anului" acordat anul acesta de Pollstar Concert Industry. De asemenea, a primit nominalizari si la Billboard Touring Awards. Pana in prezent, turneul a avut incasari de cel putin 135,3 milioane de dolari, potrivit Billboard Boxscore.
Concertul AC/DC de la Bucuresti tinde sa devina evenimentul muzical al acestui secol, asta numai daca privim interesul fanilor grupului australian, pentru acest concert, unic.
Prietenul meu Andrei ( Paunescu ) imi spunea,  (dupa ce a vazut live, in februarie, concertul idolilor sai, de la Sindey), ca acest concert este un eveniment unic, care nu-ti este dat decit poate numai o data  in viata sa-l traiesti.
Oltchim va incerca sa devina prima echipa din Romania care castiga Cupa Campionilor dupa Revolutie. Este foate greu dar nu si imposibil. Galacticele de la OLTCHIM au de recuperat 7 goluri in fata detinatoarei cupei Ligii Campionilor, handbalistele de la Viborg. Acum ori niciodata - este crezul galacticelor de sub Capela, inaintea celui mai important meci din istoria clubului: returul finalei Ligii cu Viborg. Desi au de recuparat 7 goluri, fetele lui Radu Voina cred in minuni. De ce n-am face-o si noi ?
Victoria la o diferenta de minimum 8 goluri ar transforma Oltchimul in campioana Europei.
Nu cred neaparat ca este o misiune imposibila pentru fetele lui Radu Voina.
La casele de pariuri, fetele lui Radu Voina sunt favorite la victorie - au o cota de 1.50 - victoria danezelor e cotata cu 2.75. Sala Polivalenta va fi plina ochi - 5200 de romani care vor face galerie pentru Oltchim.
Doua evenimente probabil unice atit pentru iubitorii muzicii rock, cit si pentru iubitorii handbalului.
Pe care sa nu-l ratez ?

miercuri, 12 mai 2010

Singura solutie : Sa fie declarat FALIMENTUL CLASEI POLITICE si Uniunea Europeana sa intaleze de urgenta un guvern la Bucuresti !!!

Unii vor zice ca-mi schimb discursul cum... bate vintul...
Ca-mi schimb opinia in functie de ce se intimpla in Miorita, este perfect adevarat. Credeam ( cred inca ! ) in ideea lui Basescu de a alege solutia de eliminare si diminuare drastica a cheltuielilor bugetare.
Altii ( hotii si profitorii celor douazeci de ani de sclavagism al burgheziei proletare ), spun ca ar fi trebuit marite taxele si impozitele la fraieri, adica la cei din domeniul privat, ca numai astia mai platesc darile catre stat.
de 20 de ani eu ( si multiu altii ca mine ) muncim pentru huzurul astora.
78 % - taxe biruri si impozite, plus 15 % cheltuieli salariale se duc lunar in buzunarele altora, si toate astea din munca mea.
Adica cam peste 90 % se duce la trintori si eu trebuie sa ma multumesc cu... nimic... Asta in cazurile fericite cind tot a mai functionat cit de cit economia, ca de mai bine de doi ani muncesc pentru ei, EXCLUSIV !!!
De aceea am salutat programul propus de Presedinte.
Ma asteptam la reactiile trintorilor si pensionarilor.
Ma asteptam la demagogia si mitocania miticilor politicianisti.
Dar daca NOI nu suntem in stare sa gestionam problemele Romaniei, propun si militez pentru asta, SA CEREM UE SA INSTALEZE DE URGENTA UN GUVERN LA BUCURESTI !!!
Este singura solutie.
Altfel mare razmerita va fi in Miorita, in urmatoarea perioada.
Si nu cred ca ma insel.
Romania este in FALIMENT POLITIC si la un pas de un FALIMENT SOCIAL !!!

joi, 6 mai 2010

Dupa declaratia Presedintelui Basescu m-am hotarit: Nu mai emigrez !!!

Cit poate fi oare distanta intre bun simt si mitocanie, sau intre declaratiile demagogice si realitatile mioritice ?
Unde se pot ele intersecta, sau mai bine spus, se pot ele oare intersecta vreodata, in mintea acestor politicianisti  mioritici ?
Cu siguranta, la cei mai multi dintre ei, acestea sunt doar... notiuni paralele.
La altii, uneori, pare ca normalitatea mai poate avea o sansa.
In comportamentul si declaratiile lor fata de soarta acestui neam, fac uneori progrese remarcabile.
Dupa ce am ascultat discursul Presedintelui, din seara asta, pare ca cineva s-a trezit si ca normalitatea nu mai este o notiune abstracta.
Am ascultat o declaratie realista si "optimista", in acelas timp, care m-a facut sa reflectez la deciozia mea de a emigra cit de curind...
Dar cum o minune nu tine... mult, dupa asta, in purul si inconfundabilul stil mioritic, mi-a fost dat sa ascult ( pe canalele mogulilor, fireste !), aceiasi demagogie ordinara, a acelorasi papitoi politicianisti, nelipsiti de pe micul ecran seara de seara ( gen Ghisa, Antonescu, Ponta, & co. ), care nu stiu decit sa... bata cimpii,  mult si prost... si sa nu spuna nimic, niciodata, in afara de "jos Basescu" !!!
Stau si ma gindesc acum, cum am putut fi atit de prost sa suport, timp de 20 de ani, toti trintorii astia...
Din munca noastra ei au facut insa imperii financiare.
De 20 ani lucrez, ca un prost, cinstit, in domeniul privat si n-am reusit prin munca cinstita si prin coirectitudine fata de stat 9 platind toate taxele si impozitele, la zi  !!!), decit sa tin o afacere pe lina de plutire, sa-mi cumpar o garsoniera si o masina si sa calatroresc din cind in cind, prin lumea civilizata, asta in timp ce functionarii astia ai statului si-au facut imperii financiare, vile, case de vacanta, proprietati, conturile pline si multe alte
Din ce ?
Din salariile de bugetari ?
Basescu a pus degetul pe rana.
Daca tot ce a spus se si intimpla, cred ca mai avem o sansa.
Pot chiar sa ma gindesc sa nu mai emigrez !

duminică, 2 mai 2010

V-am lipsit ?

Cred ca nu.
Dar incerc si eu sa ma bag in seama, nu ?
Este o moda a zilelor noastre.
Apropo, mi-am scos bila, cu piatra cu tot.
A fost super...
Cool !!!!
Acum astept sa maninc o ceafa la gratar si sa beau un pahar de zaibar...
Cind ?
Nu stiu...
Poate o luna...
Poate un an...
Dar sunt optimist.
M-am nascut in Mioritra si sint contemporan cu cei mai de vaza MITICI pe care i-am zamislit mama natura pe meleagurile astea...
In rest...

luni, 19 aprilie 2010

Uneori poti fi mindru ca esti roman, dar numai uneori...

In ultima vreme lucrurile parca s-au mai dezmortit.
Incepe parca sa simt un iz de mindrie patriotica, mindria ca sunt contemporan cu evenimente, fie ele si sportive, cum a fost cel de duminica seara, din Sala Sporturilor Traian, unde campioanele de la OLTCHIM Ramnicu Valcea s-au calificat, in premiera pentru handbalul romanesc, in finala Ligii Campionilor Europeni.
La 11.000 km, Lucian Bute l-a învins pe Edison Miranda prin K.O. tehnic în runda a treia si si-a pastrat centura IBF. Este pentru a cincea oara când campionul nostru îsi apara titlul mondial la categoria supermijlocie, versiunea IBF.
Daca in fiecare zi am avea astfel de vesti, macar cite una pe zi, cred ca Miorita ar arata altfel.
Am avut duminica si alegeri pentru fotoliul de edil sef al municipiului Ramnicu Valcea, dar vilcenii nu s-au inghesuit la vot. Un procentaj modest, chiar jenant, doar putin peste 30 %.
Asta cred ca ar trebui sa le dea de gindit politicianistilor.
Dar eu pot sa cred orice..., nu ?
Ei cred si fac tot ce le dicteaza in teresele de moment, interesele de clan sau de haita.
Citeam undeva pe un blog ( al unui ziarist mediocru pentru zilele astea ), ca presa ar fi de vina pentru tot si pentru toate relele intimplate in viata acestui oras.
M-am amuzat teribil... adica sa inteleg ca presa trebuia sa fie la fel de oarba ca Justitia ?
Poate domnia sa si cu facatorii aia de fituici la comanda, cu triaj de 200 de exemplare si inchinate, cu servilism si umilinta, in slujba infractorilor, se pot simtii cu musca pe chipiu, eu nu !
Eu cred ca mindria de a fi roman tine de constiinta, nu de interese meschine, de cele mai multe ori si ca, din pacate avem, in ultimii 20 de ani foarte putine motive sa fim mindrii... ca suntem romani.
Duminica seara, in drumul meu spre casa, pot spune, cu mina pe inima, ca am fost mindru ca sunt roman.
Saru'mina fetelor de la OLTCHIM, multumesc Lucian Bute...

vineri, 9 aprilie 2010

"ROSTUL " - un mesaj interesant, primit de la Isabela, care merita citit

"....Când te desparţi din vina ta, încerci o vreme să te lupţi cu ireversibilul, îţi dai seama că n-are sens, te lamentezi de formă şi renunţi. Când te desparţi din vina celuilalt, ai nevoie de o perioadă de timp ca să înţelegi ce s-a întâmplat. Iei povestea de la capăt, pas cu pas şi te chinui să pricepi ce n-a fost bine şi unde ar fi trebuit ca lucrurile să apuce pe alt drum.
La fel se întâmplă şi atunci când te desparţi de ţara ta. Dezamăgit, înşelat, mânios, îndurerat. Nu ţi-e uşor s-o laşi. Ţara şi mama nu ţi le alegi. Te aşezi pe celălalt mal al lumii şi cauţi răspunsul: ce s-a întâmplat cu ţara mea de-am fost nevoit s-o părăsesc.
României i-a dispărut rostul. E o ţară fără rost, în orice sens vreţi voi. O ţară cu oameni fără rost, cu oraşe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, maşini şi ţoale fără rost, cu relaţii şi discuţii fără rost, cu minciuni şi înşelătorii care nu duc nicăieri.
Există trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pământul şi credinţa.
Bătrânii. România îi batjocoreşte cu sadism de 20 de ani. Îi ţine în foame şi în frig. Sunt umiliţi, bruscaţi de funcţionari, uitaţi de copii, călcaţi de maşini pe trecerea de pietoni. Sunt scoşi la vot, ca vitele, momiţi cu un kil de ulei sau de mălai de care, dinadins, au fost privaţi prin pensii de rahat.
Vite slabe, flămânde şi bătute, asta au ajuns bătrânii noştri. Câini ţinuţi afară iarna, fără măcar o mână de paie sub ciolane.
Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiţi. O fonotecă vie de experienţă şi înţelepciune a unei generaţii care a trăit atâtea grozăvii e ştearsă de pe bandă, ca să tragem manele peste. Fără bătrâni nu există familie. Fără bătrâni
nu există viitor.
Pământul. Care pământ? Cine mai e legat de pământ în ţara aia? Cine-l mai are şi cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei susţine un program care se intitulează "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt încurajaţi să crească pe lângă case tot ce le trebuie: un fruct, o legumă, o găină, un purcel. Foarte inteligent. Dacă se întâmplă vreo criză globală de alimente, thailandezii vor supravieţui fără ajutoare de la ţările "prietene".
La noi chestia asta se numeşte "agricultură de subzistenţă" şi lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca ţăranii să-şi cumpere roşiile şi şoriciul de la hypermarketuri franţuzeşti şi germane, că de-aia avem UE.
Cântatul cocoşilor dimineaţa, lătratul vesel al lui Grivei, grohăitul lui Ghiţă până de Ignat, corcoduşele furate de la vecini şi iazul cu sălcii şi broaşte sunt imagini pe care castraţii de la Bruxelles nu le-au trăit, nu le pot
înţelege şi, prin urmare, le califică drept nişte arhaisme barbare. Să dispară!
Din beţivii, leneşii şi nebunii satului se trag ăştia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pământ, ca nu erau în stare să-l muncească. Nu ştiu ce înseamnă pământul, câtă linişte şi câtă putere îţi dă, ce poveşti îţi spune şi cât sens aduce fiecărei dimineţi şi fiecărei seri. I-au urât întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineaţa şi plecau la câmp cu ciorba în sufertaş. Pe toţi gângavii şi pe toţi puturoşii ăştia i-au făcut comuniştii primari, secretari de partid, şefi de puşcării sau de cămine culturale. Pe toţi ăştia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de milă, de silă, creştineşte.
Credinţa. O mai poartă doar bătrânii şi ţăranii, câţi mai sunt, cât mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbrăcat, greu de dat jos, care trebuie împăturit într-un fel anume şi pus la loc în lada de zestre împreună cu busuioc, smirnă şi flori de câmp. Pus bine, că poate îl va mai purta cineva. Când or să moară oamenii ăştia, o să-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.
Avem, în schimb, o variantă modernă de credinţă, cu fermoar şi arici, prin care ţi se vâd şi ţâţele şi portofelul burduşit. Se poartă la nunţi, botezuri şi
înmormântări, la alegeri, la inundaţii, la sfinţiri de sedii şi aghesmuiri de maşini luxoase, la pomenirea eroilor Revoluţiei. Se accesorizează cu cruci făcute în grabă şi cu un "Tatăl nostru" spus pe jumătate, că trebuie să răspunzi la mobil. Scuze, domnu părinte, e urgent.
Fugim de ceva ca să ajungem nicăieri. Ne vindem pământul să facă ăştia depozite şi vile de neam prost pe el. Ne sunăm bunicii doar de ziua lor, dacă au mai prins-o. Bisericile se înmulţesc, credincioşii se împuţinează, sfinţii de pepereţi se gândesc serios să aplice pentru viza de Canada.
Fetele noastre se prostituează până găsesc un italian bătrân şi cu bani, cu care se mărită. Băieţii noştri fură bancomate, joacă la pokere şi beau de sting pentru că ştiu de la televizor că fetele noastre vor bani, altfel se
prostituează până găsesc un italian bătrân cu care se mărită. Părinţii noştri pleacă să culeagă căpşuni şi să-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct şi cancer pentru multinaţionalele lor, conduse de securiştii noştri.

Sună-ţi bunicii, pune o sămânţă într-un ghiveci şi aprinde o lumânare pentru vii şi pentru morţi.
Să trăieşti..."