vineri, 17 decembrie 2010

Cu gindul la Mos Craciunul asta, saracit de atitia mitici, incepe sa ne dea tircoale nostalgia dupa Mos Gerila

Asta seara am fost la Tirgul de Arta. La fiecare sfirsit de an filiala UAP organizeaza un soi serbare cu colindatori, covrigi, mere, nuci, vin fiert si... lucrari de arta.
Lume multa pentru vremurile astea pe care le traim, mai putin "pestrita" si parca mult mai interesata de comunicare si mai putin de arta. Anul asta nu s-au mai etalat tualete, nu s-a mai onorat adunarea cu un sobor de preoti si nici cu soborul de politicianisti ipocriti, dornici de imagine. Este normal, doar nu este an electoral. Nici macar pre-electoral. Asa ca au fost prezenti doar cei ce au "treaba" cu arta.
"Zugravu' sef", acest Obama de Valcea, cu talentu-i oratoric, a omagiat "conducerea de partid si de stat" pentru "maretele proiecte artistice" (a se citi oportunitatile de a face si ei un ban) ce ar urma sa se deruleze anul viitor.
Am inteles lesne ca orice se poate cumpara pe plaiurile astea.
Ca pina la urma stau si ma intreb:
 - Care este diferenta intre golania cu pavelele de granit si "gestul asta" cu statuile (viitoare) din actualele si viitoarele sensuri giratorii  ?!?
Ma rog, chestie de gust si de... circoteala.
Afara, gerul si saracia dadeau tircoale pe la ferestrele mari ale galeriei de arta.
Inauntru, cei mai multi se bucurau de cei doi covrigi si un pahar de vin fiert.
Arta era de fapt doar... un motiv pueril.
Altfel...
Cu gindul la Mos Craciunul asta saracit ( si jecmanit de atitia mitici, impostori si diriguitori ai zilelor noastre ), incepe sa ne dea tircoale... nostalgia dupa Mos Gerila.
Si asta-i trist.

miercuri, 8 decembrie 2010

Intre Mos Niculae si Mos Craciun

Nu este greu sa-ti dai seama ca tarimul asta nu are nici o sansa sa devina civilizat si prosper ( pentru vietuitorii lui, nu pentru papusari, pradatori si politicianisti ) in urmatorii 50 de ani.
Presedintele m-ar contrazice cu vehementa.
Chiar m-ar cataloga un element nociv, destabilizator, un pericol public pentru siguranta nationala, pentru integritatea si suveranitatea Romaniei. :)))
Dar care Romanie ?
Despre care Romanie poate fi vorba ?
Despre Romania lor, cea plina de oportunitati de jaf, de spagi si spagari, de demagogi, slugoi si pupincuristi clientelari, papusari si retardati, in care ei huzuresc, pe bani publici si noi le platim nota ?
Sau despre Romania asta, a noastra, in care traim din ce in ce mai mizer, fara speranta si siguranta zilei de miine, fara nici un orizont, cocosati de atitea biruri, taxe si impozite si amariti de atita prostie, coruptie, politicianism ieftin si atita demagogie.
Ma gindesc ca n-ar fi rau ca Presedintele, Premierul, parlamentarii si toate lichelele politicianismului mioritic, sa o ia catinel,  la pas ca badea Cirtan, prin tarisoara asta, sa vada care-s realitatile si apoi sa ne "asigure" ca totul este bine, ca totul este ok si ca de la anu' va fi si mai bine.
Recent am facut o calatorie "fulger", de lucru, in Germania, la Stuttgart, cu bunul meu prieten de-o viata Bobita Catusanu.
Contactul cu lumea civilizata m-a impresionat mai mult decit acum mai bine de 15 ani, cind paseam pentru prima data pe tarimul Europei civilizate.
Diferenta intre noi si "lumea lor" imi pare acum mult mai mare.
Gri-ul care definea Miorita acum 15 ani, s-a transformat intr-un negru pamintiu in 2010.
La toate capitolele am ramas "corijenti", as putea spune chiar ca suntem repetenti.
Suntem din ce in ce mai departe de civilizatie, de normalitate, de o viata prospera si linistita..
Uite, un exemplu graitor...
Nici nu am intrat bine-n tara si chiar la citva metri de vama ( in prima benzinariie - unde a trebuit sa intram pentru ca Bobita trebuia sa-si alimenteze "bolidul" ), ne-a intimpinat un ciocolatiu zdravan, rumen in obraji, hranit bine, care m-a intrebat de la inaltimea bicicletei lui de marca ( care costa cam cinci- sase sute de euro ), daca n-am sa-i dau citiva lei !?!
M-am uitat uluit cit tupeu putea sa aiba individul. La cum arata l-as fi trimis la descarcat vagoane-n gara sau la o cariera de piatra... sa puna umarul...  L-am ignorat "politicos" si am plecat mai departe spre casa.
Am ajuns in Arad si am hotarit sa ne curatam masinile dupa un drum de 1500 km, prin zapada. Asa ca am intrat ( pe un drum infect, pietruit si plin de gropi, balti si noroaie ), intr-o spalatorie auto ( recomandata de Ioana - un om de mare incredere altminteli ), unde am fost intimpinati cu acelasi "interes" si aceiasi "ospitalitate".
"Nu vreti sa va dam cu o ceara speciala pe masina ? Nu vreti sa dam cu o solutie speciala pentru curatat scaunele de piele ?
Costa numai 300 lei si spalatul numai... 15".
Insistenta "sefului" ( care arata la fel de "gurmand" si de "supraponderal", ca ala din vama ), care tot incerca din 3 in 3 minute sa-ne bage pe git "serviciile cu pricina", m-au facut curios sa ma intereseaz cam cit ar putea costa "solutiile alea miraculoase" ( ordinare, fie vorba intre noi ! ).
Am aflat ca in orice magazin de profil, chestiile alea nu ar putea costa mai mult de 40-50 de lei.
Cit ar fi putut costa "manopera" pentru asta, daca un spalat, interior si exterior, costa 15 lei ? Poate, cu indulgenta inca 50 de lei. Deci 100, nu 300 !!!
Dar "ceafa lata" ce si-a zis ?
"Daca tot nu sunt musterii astia de p'aci si daca tot au masinile astea "bengoase" , ia sa-i "usurez" eu de niscaiva parale, ca trebuie sa fie niscai olteni instariti si cu banu' de la as mai putea cumpara vreo10 kile de cirnati trandafir si vreo 5 sticle de votca Polar, sa am de Mos Nicolae !".
Ii zic lu' Bobita: :
"Uite Bobule, asa arata Miorita noastra, primitoare, ospitaliera si grijulie, cu gindu' banu' nostru".
N-am sa mai povestesc dperipetiile calatoriei noastre, de la Arad la Deva, si apoi pina la Ramnic, care au fost un calvar ( mai ales intre Orastie si pina dincolo de Sibiu, unde ningea "ca-n Esenin"  ),.pentru ca n-am intilnit nici un "utilaj" care sa se ocupe de starea carosabilului, de exemplu.
In schimb, erau la "pinda" militienii, la "mica ciupeala", asteptind sa le pice "musterii-n pacat" si sa faca si ei un ban pentru Mos Nicolae.
Am incercat sa gasesc similitudini intre "lumea lor" si "lumea noastra"
N-am gasit.
Am deschis televizorul sa vad ce mai e nou si am vazut aceleasi figuri hide, imbecile de politicianisti idioti, un Premier infantil si un Presedinte "rinjit", care se inghesuiau care mai de care sa ne dea vestea cea mare, cum ca Romania este pe... drumul cel bun.
Care drum ? Poate al falimentului !
Atunci am inteles ca...
Intre Mos Nicolae si Mos Craciun nu ne-a ramas vreme decit de... citeva sperante desarte, de pseudo-bucuria  Sarbatorilor de Iarna si poate de... mirajul colindelor.
In rest... nici un semn ca... poate fii mai bine, curind.
Dar si sperantele fac parte din viata noastra.... nu ?
Sarbatori fericite tuturor !

luni, 29 noiembrie 2010

Ce este bine s'avem pe linga casa, o blonda sau o bruneta ?

La sfirsit de saptamina, la indemnul bunului meu prieten Nicksson, dadui un ochi prin bloagele astea de "hi-life", ale unora mai literati si mai talentati scriitori de texte literare (ca in rest e plin internetul de idioti si idiotenii) si observai ca e topenie mare de sentimente.
Se consuma fratioare la sentimente...fara mila si chiar fara cusur.
Printese si printi, ingeri si demoni, hormoni si libidou (virtuali si virtuale), iubiri si drame, birfe ieftine si filozofii de duzina, obsedati si rapandule... ce mai... cred ca netu' bate filmu. Acu' nu stiu daca's si sincere vorbele astora ce incearca sa atinga soclul literatilor sau este doar o refulare cu iz hormonal. 
Aproape toate povestile (sau textele) cu pricina au multa "incarcatura"... sentimentala.
Nu mai este important daca ele sunt traite sau visate.
Nici ca s-au consumat ceva neuroni pina cind acele cuvinte sa ajunga in lumina pixelilor desktop-urilor sau laptop-urilor noastre, nu ?
Acu' ca vaz ca e la moda datu' ca parerea pe forumuri sau pe bloage, adica e vremea bagatorilor de seama si a comentariilor la subiect (chiar si fara obiect !), m-am gindit sa lansez si eu o intrebare, care ma framinta de ceva vreme:
Ce este bine s'avem pe linga casa, o blonda sau o bruneta ?
Nu de alta, dar inca n-am reusit sa dibui secretul...
Asa ca, rogu-va, astept sa ma lumineze cineva.

duminică, 28 noiembrie 2010

"Asa e soarta boului, vitel adult, sa stea la poarta noului nitel mai mult...."

Am citit undeva ca "nu este bine sa te pui cu prostu',  ca are mintea odihnita".
Am trecut de multe ori peste asta, convins fiind o astfel de afirmatie este doar... rautacioasa.
Dar constat ca nu este chiar asa.
Am trecut in viata asta peste multe, peste toate mitoicaniile care mi s-au dat sa le traiesc si suport, sau mi s-au intimplat si am incercat sa inteleg de unde atita prostie, mitocanie si atit de mult... jeg uman.
Asa e gena umana, mi-am zis. Asa ne-a lasat Creatorul.
Nu degeaba zicea unu'... Darwin, ca ne tragem din maimute.
Mioriticii cred ca se trag din marmosetul, sau maimuta pigmeu, specie care face parte dintre primatele relativ primitive, avand un creier mic.
Chiar daca noi avem acum cutia craniana de aproape 10 ori mai mare decit a maimutei pigmeu, marimea creierului ( la unii ), se pare ca a ramas aceiasi cu a stramosilor.
N-am inteles niciodata de ce unii dintre noi facem aceiasi gresala atunci cind ii judecam pe ceilalti semeni in functie doar de propriul comportament si propria lipsa de educatie.
Daca unii dintre noi sunt idioti, asta nu inseamna ca toti suntem idioti.
Daca unii dintre noi avem tulburari de comportament, nu inseamna ca toti trebuie sa aiba probleme similare !
Daca unii dintre noi sunt mai "usuratici", de ce trebuie sa credem ca toti cei din jur sunt la fel ?
Daca noi nu ne putem controla instinctele primare, nu inseamna ca nu sunt altii care o pot face..
Privim si judecam totul prin prisma propriei gindiri, propriului comportament, al propriilor naravuri (usuratice, de multe ori si de care se pare ca am facut dovada odata in viata), toate conform propriei gandiri, sau chiar obiceiuri.
Este bine ca sa intelegem un lucru elementar (daca ne ajuta IQ-ul, fireste !), ca nu toti indivizii sunt la fel.
Exista si exceptii, care probabil intaresc regula.
Este greu de crezut pentru un bou ca o vaca nu va da iama in papusoi, daca si el ar face-o, nu ?
Este si mai trist cind nu-ti dai seama de penibilul situatiei in care perseverezi.
Mai sunt unii ( "prosti" dar educati !), care vad lumea si viata altfel, prin prisma altor valori umane, nu neaparat numai material sau hormonal, poate chiar destul de departe de instincte primare si comportament de mitocan.
De ce trebuie sa-i bagam in aceiasi oala ?
Dar ce sa-i ceri boului, sa inteleaga asta, cind stie ca vaca lui e disperata dupa lucerna...
Credeti cumva ca devine taur ?
Nu.
Ramine un biped penibil, care nu stie sa-si recunoasca propria neputinta, in lumina propriilor gesturi si al propriului comportament,  generatoare de o gindire primitiva.
Vorba lui Marcel Breslasu :

"Asa e soarta boului
Vitel adult
Sa stea la poarta noului
Nitel mai mult"

vineri, 26 noiembrie 2010

Viezurica hair-stilista, brontozauru filozof si prazul oltenesc

Cica era odata, intr-o tara nu prea indepartata, intr-un loc unde chiar marele Ludwig van Beethoven isi petrecu o particica din viata-i zbuciumata, intr-o relatiune de amor didactic cu groafa lu' Anthony Baron Brunswick, o viezurica, "hair stilista", dotata (poate chiar prea dotata), care-i puse inima pe jar si gindirea pe bigudiuri, inteleptului filozof brontozaur. Cum "vecina de linga casa nu te lasa", intr-o zi cu soare, pe la amiaza, cind benzinaru veni atrofiat de miresmele lui Bahus, filozoful se hotari sa-i arate prazul viezuricii. Pentru el era o mindrie, asa cum pentru povestitor este o bucurie sa recunoasca cu mindrie patriotica, un lucru elementar : "oltean prost si rata-necata, n-o sa vezi niciodata" !
Intre ei se infiripa o amicitie rezonabila, bazata doar pe relatii socio-profesionale si respect vecinaresc. Cind benzinaru nu era acasa, brontozauru trecea strada si... ii tinea cite o lectie de filozofie viezuricii. Mai intii ii povesti de Aristotel, apoi de Socrate. Ii spuse cum Ahile, fiul zeiței marine Thetys și al muritorului Peleus - regele mirmidonilor din Fthia (sud-estul Tesaliei) și nepotul lui Zeus isi strica calciiul. Apoi cum Thetys fusese râvnită atât de Zeus cât și de Poseidon, însă cei doi au renunțat la ea în favoarea lui Peleus atunci când titanul Prometeu a profețit că ea va aduce pe lume un fiu mai puternic ca tatăl lui. Atunci Zeus a dat-o de soție lui Peleus, care a trebuit mai întâi să o învingă pe Thetys în luptă.
Apoi ii vorbi despre Nice si Lice si mai apoi de Kant, socotit unul din cei mai mari filozofi din istoria culturii apusene. Prin fundamentarea idealismului critic, a exercitat o enormă influență asupra dezvoltării filozofiei în timpurile moderne. În special Fichte, Schelling și Hegel și-au dezvoltat sistemele filozofice pornind de la moștenirea lui Kant. Cei mai mulți scriitori și artiști din vremea lui au fost influențați de ideile sale în domeniul esteticii, operele lui Goethe, Schiller sau Kleist neputând fi înțelese fără referința la concepțiile filozofice ale lui Kant.

Insa constata cu surprindere, dar si cu mindrie patriotica, ca toata filozofia-i nu statea decit in prazul oltenesc.
.

luni, 22 noiembrie 2010

Intre nihilism, onanie intelectuala si prostia mioritica

In viata asta mi-a fost dat sa intilnesc multe specimene dintre cele lasate de Dumnezeu ca fauna, in lumea asta mioritica.
Unul dintre specimenele astea, un accident genetic de altfel, se tot infoaie, sub protectia "anonimului", cu pseudo identitati infantile, cum ca l-ar deranja succesul Metronomului.
Fireste ca avem de a face cu un caz patologic, neaos mioritic, din ce in ce mai intilnit pe plaiurile astea.
Este vorba de un cretin care refuleaza fie in alcoolism, fie in onanie.
O stare n-o exclude pe cealalta, asadar poate imprumuta ambele forme de manifestare.
Mai sunt unii care se dau nihilisti, se cred salvatorii neamului, modele de moralitate, cultura si intelect, dar mai departe de coltul strazii nu stiu sa ajunga si nu-si asuma nimic in viata. Nici macar propria identitate. Astia sunt cei mai raspinditi in zilele noastre.
Nu mi-am propus sa le acord prea mult timp, asa ca sunt scurt in comentariul asta si la adresez un indemn :
Inapoi in copac nefericitilor, sau daca-i patologic, mergeti sa va consulte un psihiatru.
Pina atunci, incercati sa va tratati cu un rudotel, seara, inainte de culcare si, la nevoie, citeva socuri electrice si ceva dusuri scotiene !
Regret sincer ca nu va pot acorda mai multa atentie, pentru ca sunteti doar niste... nulitati.
Dar, din partea mea...mult sictir !

marți, 16 noiembrie 2010

Mare e gradina idioti!or mioritici !

S-a inventat un nou semn de circulatie ? Cine ne poate spune despre ce este vorba ?

Cind intilniti o asemenea situatie ce faceti, virati la dreapta ?!?


Atentie la ... elita !