Am primit la redactie un mesaj de la un roman ce traieste departe de tara lui. Iata-l:
"Imi amintesc cu placere de timpul petrecut in acest post de radio si desi sunt plecat la mare distanta de Romania, intotdeauna am ascultat cu deosebita placere "Comentariul zilei" si muzica excelenta pe care o difuzati. Parerea mea este ca ar trebui sa faceti ceva in acest sens, ca acest post de radio sa devina un post de radio national si pe aceasta cale fac un apel catre toti cei care s-au nascut in acest oras, care traiesc acolo, sau ca mine departe de aceasta tara pe care o iubesc din tot sufletul, sa puna umarul si sa ajute intr-un fel sau altul sa se infaptuiasca acest lucru.
Romanii si Romania trebuie sa stie ca intotdeauna a existat un post de radio micut, care s-a nascut din visul unui om pe care tot timpul l-am crezut nebun, tot timpul, ca se pune cu aceasta sleahta de scursuri a societatii, care a reusit sa inrobeasca si sa indobitoceasca un popor intreg.
Nu trebuie sa-i lasam pe acesti nemernici sa mai mearga inainte, de dragul copilariei noastre care odata ne-a furat-o comunismul si acum astia pentru a doua oara, nu pot sa va spun ce imagine are Romania afara, v-ati ingrozii cu adevarat, noroc ca mai sunt oameni destoinici nu numai tigani, care au stiu pe unde au fost sa demonstreze ca Romania este o tara a ROMANILOR, nu a nemernicilor si a "miticilor".
Multumesc pentru timpul acordat lecturarii scurtei mele scrisori si daca aveti vre-un semn favorabil pentru apelul meu, va rog sa ma contactati."
Catalin CERNESCU
star_media_vl@yahoo.com
De la versurile lui Ovidiu Naso nu mai citisem rânduri scrise de exilaţi. Că doar "siliţi să trăiască departe de casă" sunt numai exilaţii. Ăilalţi se duc dincolo din diferite motive, poate chiar se şi autoexilează, dar asta e treaba lor.
RăspundețiȘtergereAş putea fi de acord cu cele spuse de C.Cernescu, după următoarele remarci (completări, poate) (şi nu mă gândesc la "scăpările" ortografice şi gramaticale, fiindcă de, chiar dacă toţi trec prin şcoli, nu toţi sunt scriitori - şi prin asta sper că nu-i piere curajul de a mai scrie, fiindcă tăcerea este şi mai rea decât scrisul incorect):
1. E jenant că după ani de zile de luptă împotriva relelelor sistemului şi societăţii româneşti, Radio Metronom primeşte când şi când câte o scrisorică de încurajare.
2.E jenant să observi că spunând pe şleau, cu mai mult sau mai puţin talent, dar mereu cu sinceritate, adevărul privind societatea românească şi tarele ei, poţi fi luat de nebun.
3. E drept că spunând mereu şi arătând întotdeauna numai mizeria, tentaţia e mare să fii considerat escatolog sau complexat, să descoperi aici afinităţi pentru lucruri fetide, apetit pentru aspecte morbide, refulări sau invidie, etc. Dar prin comentariile sale, care-i imprimă orientarea politică şi-i definesc personalitatea, devine clar - după atâţia ani - că asta-i MENIREA Metronumului, personal a lui George Chirca. El trebuie să lupte, aşa cum o face de atâţia ani de zile, cu morile de vânt, să înfiereze mereu murdăria, să nu se abată din drum nici chiar dacă-i spun inşii cu miile că e nebun, sau inconştient.
Există un proverb, n-ar mai fi proverb: dacă-ţi spun doi că eşti beat, du-te şi te culcă! Păi dacă întri într-un grup de brute bete turtă, ei toţi te vor vedea şi pe tine beat, şi ţi-o vor spune cu neruşinare, chiar de nu ai pus limba pe o picătură măcar.
Aşa şi cu comentariile de la Metronom: vocea unuia treaz, care le spune beţilor, îmbătaţilor, machitorilor care conduc prăpăstios neamul şi neamului care se lasă condus în prăpastie : - Treziţi-vă! ...
3. Radio Metronom poate deveni naţional numai pe bani grei. Apelul din scrisoare e aşa, o vorbă de-o cinzeacă, nu e serioasă. În primul rând, ar trebui să fie de la sine înţeles că prin verticalitatea sa de până acum radioul merită sprijinul ascultătorilor, dar în capitalismul nostru singura formă de sprijin moral este cuvântul.
Altminteri, cine dă azi bani pentru a sprijini libertatea de opinie, când opinia exprimată reprezintă, deducând din numărul reacţiilor pozitive de până acum, doar gândurile unei minorităţi?!
Iată că mă întorc spre dl. Chirca şi-l încurajez: Asta vă e crucea, domnule Chirca! Prin dumneavoastră radioul Metronom şi-a câştigat dreptul să existe şi să fie amintit în rândul celor care au pus umărul să salte căruţa înfundată în mocirlă a naţiunii, în timp ce naţiunea şade pe capră şi râde-n pumni, adică să fie pomenit în rândul celor care-şi văd eforturile luate în derâdere, considerate inutile. Dar nu vă plângeţi, domnule Chirca, şi nu aşteptaţi laude şi cununi de laur. Purtaţi-vă crucea până la capăt. Nu vă garantează nimeni că vă veţi ridica la cer, că doar nu sunteţi Mântuitorul, dar veţi putea sta cu fruntea sus la judecata mai de-apoi a naţiunii, fiindcă sunt profund convins că naţiunea nu doarme veşnic monstruind.
Cu stimă,
Un ascultător revoltat de unele aspecte
Dreptul la opinie nu ti-l ia nimeni, "anonimule".
RăspundețiȘtergereNumai ca aici faci citeva "speculatii ieftine", sau... "erori", atunci cind iti dai cu parerea despre ceea ce nu stapinesti cu exactitate, ci doar incerci sa intuiesti cite ceva in "auto-exilul" tau lipsit uneori de realism.
Lucrurile-s simple dragule :
1. Marturisesc ca nu-l mai stiu pe acest baiat, Catalin. Imi cer scuze, dar nu mai retin nici perioada si nici prestatia domniei sale la Radio Metronom si nici de unde scrie acum. M-a impresionat sinceritatea lui. Atit.
2. Chestia cu "semi-analfabetii" nu prea tine in acest context, cit de "diplomat" ai vrea sa pari. Omu' n-a pretis ca este academician... Si oricum scrie mai bine decit vorbesc multi alti "sobolani docti", mitici si mioritici.
3. In societatea mioritica, masura valorii este data de numarul de injuraturi, nu de laude. Ei, bine "anonimule" este bine sa sti ca in fiecare zi ne injura mult mai multi insi, decit cei care ne lauda.
4. Nu asta ma impresioneaza. Eu sunt un om mult prea bine ancorat in realitate. Nu-mi dau cu parerea "din copac". Nu astept nici laude, nici osanale si nici statui. Tot ceea ce fac si facem la Metronom reprezinta credinta noastra, ca istoria nu ne va judeca ca pe turma si ca "nu trecem ca gisca prin apa", prin viata asta.
Daca ar exista mai multi Catalini, care sa-mi ceara asta, sincer, as face tot efortul de a transforma Metronomul intr-un radio national.
Fiecarte dintre noi arte nevoie de o "motivatie", nu ?
5. Crucea mi-o duc cu fruntea sus, "anonimule" si nu mi-e rusine sa privesc in jur. Nu ma cred ca sunt altceva decit un simplu cetatean, al unei tari tradata de multi, terfelita de lichele si batjocorita de noi toti !
"Anonimule"...se apropie "judecata"...
Sa fii iubit !